Publicat : lun, Feb 23rd, 2015

Ce sanse de reabilitare mai are podul de la Gradistea

luci I. podDin anul 2005, de cand s-a prabusit, podul de cale ferata de la Gradistea a fost marota pe care fiecare „generatie” de politicieni giurgiuveni a etalat-o in fata electoratului. „Am vorbit la ministere, am facut demersuri, se vor aloca fonduri, se va face podul – eu sunt Alfa si Omega Cailor Ferate Romane…”. Le-au trecut mandatele si totul a ramas… ca-n tren. Un tren care nu mai circula de 10 ani pe cea mai veche cale ferata din Romania…

De doi ani si jumatate, de cand a preluat mandatul de senator, Lucian Iliescu a preluat si el subiectul si face aceleasi demersuri ca cei dinaintea sa – vrea sa atraga fonduri si sa sensibilizeze autoritatile centrale pentru constructia podului de la Gradistea.

Un material primit de la Cabinetul Parlamentar al senatorului PNL (este vorba despre corespondenta dintre senatorul giurgiuvean si Ministerul Transporturilor) ne releva faptul ca autoritatile centrale (si competente?) trateaza subiectul cu aceeasi indiferenta ca si pana acum. Promisiuni si… atat.

„Va transmit, prin acest e-mail, textul intrebarii adresate Ministrului Transporturilor, domnului Ioan Rus, cu privire la inceperea si finalizarea investitiei pentru reluarea transportului feroviar direct, pe linia Giurgiu Bucuresti, care a avut termen de „nerealizare” in noiembrie 2014.

Va transmit si scrisoarea transmisa domnului ministru, avand in vedere ca nu pot accepta acest punct de vedere. Calea ferata Bucuresti – Giurgiu a fost realizata in 3 (trei) ani intre 1863 si 1869, cu tehnologiile de la vremea aceea si inaugurata in prezenta principelui Carol I, pentru a marca importanta acestei investii. Cu atat mai mult, consider ca aceasta atitudine a Ministerului Transporturilor trebuie sa fie adusa la cunostinta opiniei publice.

Domnului Ioan Rus Ministru al Transporturilor

Domnule Ministru, potrivit procedurilor parlamentare, la 8 decembrie 2014, v-am adresat o intrebare, referitoare la unul dintre obiectivele considerate prioritare chiar de Ministerul Transporturilor, asa cum, de altfel, rezulta si din pagina oficiala a ministerului, unde la litera H, in lista obiectivelor prioritare, este prevazuta lucrarea intitulata „Redeschiderea circulatiei feroviare pe podul nou de cale ferata, peste raul Arges, pe traseul Bucuresti – Giurgiu, prin Vidra – Gradistea”. Am facut acest demers, in calitate de senator in circumscriptia electorala Giurgiu dar si in calitate de presedinte al Comisiei economice, industrii si servicii, considerand ca va fi posibil, prin Bugetul de stat pentru anul 2015, sa inceapa lucrarile pentru acest obiectiv prioritar.

Consider, domnule Ministru, surprinzator si nesatisfacator raspunsul primit din partea dumneavoastra prin adresa nr. 52513 din 15 ianuarie 2015. Nu este un raspuns care reflecta preocuparea rezolvarii unei investitii importante, din punct de vedere economic, social si chiar istoric. Termenul de realizare a investitiei, undeva in anul 2030, ca termen final, va insemna 26 de ani de nefunctionare a acestei importante cai ferate. Calea ferata Bucuresti – Giurgiu este prima cale ferata, construita pe teritoriul Romaniei, intre anii 1863 – 1869 (trei ani), la inaugarea ei participand insusi Carol I, domnitorul Principatelor Unite, ca semn al importantei acestei investitii care avea sa faca legatura intre Romania si tarile din Orientul Mijlociu, Bulgaria, Grecia, Turcia.

Neinceperea lucrarilor pentru redarea in folosinta a caii ferate Bucuresti- Giurgiu are consecinte grave, in plan social, privind locurile de munca in Capitala ale cetatenilor judetului Giurgiu, cat si in plan economic prin cresterea substantiala a valorii investitie, urmare a degradarii infrastructurii, prin furturi si deteriorarea cladirilor si a caii de rulare. Astazi, circulatia intre Romania si tarile Orientului Mijlociu se realizeaza printr-o improvizatie, astfel incat, traseul feroviar intre Bucuresti si Giurgiu este parcurs pe o ruta ocolitoare, prin Videle, insemnand o distanta mai mare cu peste 50 km, fata de ruta feroviara directa.

In perioada scursa de la prabusirea, in anul 2005, a podului de la Gradistea, Ministerul Transporturilor, prin ministrii sai Anca Boagiu, Miron Mitrea, Gheorghe Dobre, Radu Berceanu, Ludovic Orban, Alexandru Nazare, Ovidiu Silaghi, Relu Fenechiu, Ramona Manescu si, acum, dumneavoastra, nu a reusit inceperea investitiei pentru reluarea circulatiei feroviare intre Bucuresti si Giurgiu. Domnule Ministru, va revine sarcina si responsabilitaea inceperii acestei investitii pentru a spala rusinea Ministerului Transporturilor care a avut ca termen de finalizare anul 2014.

Daca veti privi in urma, in bugetele anuale, incepand cu 2011, au fost prevazute sume de cate 1.000.000 lei, pentru fiecare an, din suma totala de 308.588.000 lei, neefectuandu-se nici un fel de cheltuieli, pana la sfarsitul anului 2014, ca an stabilit, prin lege, pentru redarea in folosinta a caii ferate Bucuresti – Giurgiu. Reamintesc ca, in anul 2014, utilizandu-se fonduri europene, Gara Giurgiu a fost data in folosinta. Asa cum, deja, am mentionat mai sus, trebuie avut in vedere ca aceste intarzieri au avut, pe termen lung, consecinte negative in ce priveste calitatea vietii cetatenilor judetului Giurgiu si au condus la cresterea costurilor lucrarilor pentru redeschiderea circulatiei feroviare Bucuresti – Giurgiu, urmare a degradarii intregii infrastructuri, cuprinzand, atat statiile, cat si calea de rulare.

Domnule Ministru, va rog sa va aplecati asupra continutului acestei scrisori, asteptand ca dupa o analiza cu specialistii Ministerului Transporturilor, sa fim in masura sa redam Romaniei acest important obiectiv, necesar sprijinirii judetului Giurgiu cu efecte benefice pentru infiintarea de locuri de munca. Va rog, domnule Ministru, sa reanalizati aceasta investitie, prinsa in Bugetul de Stat pe anul 2015, sa incercam inceperea si finalizarea ei intr-un termen cat mai scurt.

Cu stima,

Presedinte Comisia economica, industrie si servicii

Senator Lucian Iliescu

 

Raspunsul ministru Ioan Rus, este unul sec si mai ales… cinic: oficialul informeaza ca, potrivit programelor ministerului, se are in vedere redarea circulatiei feroviare, pe ruta Bucuresti – Giurgiu, in anul 2030, adica dupa 25 de ani de la prabusirea in 2005 a podului de la Gradistea.

Despre autor

-