Publicat : Dum, Mai 8th, 2016

Judetul Giurgiu, in top-ul… lipsei locurilor de munca

unemployedDupa opt ani de conducere liberala a judetului Giurgiu si 16 ani de conducere liberala a orasului capitala de judet, „marile realizari ale PNL” se concretizeaza astfel:  suntem  pe penultimul loc intr-un top trist – lipsa locurilor de munca.
O analiza KeysFin arata ca desi numarul salariatilor a crescut, concentrarea business-urilor în jurul marilor oraşe din România riscă să declanşeze o adevărată bombă socială pe piaţa muncii. Se intampla din cauza discrepanţele economice la nivel regional, care tind să genereze situaţii de risc social, având în vedere datele statistice privind numărul angajaţilor şi al şomerilor. Mai exact, lipsa unei strategii concrete privind dezvoltarea regională s-a tradus, astfel, în depopularea unor zone din mediul rural şi accentuarea aglomerării urbane care tinde să capete aspecte sufocante din anumite zone, precum Bucureşti-Ilfov.
În 2014, conform datelor oficiale, 4.149.029 de români figurau ca salariaţi, în creştere cu peste 100.000 faţă de anii precedenţi. Dintre aceştia, cei mai mulţi lucrau în industria prelucrătoare (932.721), urmată de comerţ (744.945), învăţământ (369.741) şi construcţii (344.552). În sănătate şi asistenţă socială lucrau 322.761 angajaţi, iar în servicii 252.322 de persoane. Acestea sunt, în continuare, domeniile care angajează cei mai mulţi români.
Potrivit Consiliului Fiscal, românii care lucrează fără forme legale sunt în număr de 1,5 milioane, aceştia nefiind luaţi în calcul în cadrul analizei. În consecinţă, evaziunea fiscală din acest sector ar fi de peste două miliarde de euro anual. Totodată, potrivit datelor Eurostat, România se situează pe locul doi în UE din punctul de vedere al riscului de sărăcie sau excluziune socială, 41,7% din populaţie fiind afectată.
Pe fondul crizei, economia s-a reorientat în ultimii ani, din punct de vedere al business-urilor. Zonele industriale de tradiţie, cu mari combinate siderurgice şi de exploatare a resurselor, precum Galaţiul şi Hunedoara, şi-au pierdut rolul important, iar cea mai mare parte a angajaţilor s-a concentrat, în primul rând spre Occident, iar apoi spre zonele cu potenţial, precum Bucureşti-Ilfov.
În ceea ce priveşte topul regiunilor cu cei mai mulţi angajaţi, zona Capitalei raporta 1.186.726 de salariaţi, urmată de judeţele Timiş (186.918 angajaţi), Cluj (161.292), Braşov (148.722), Constanţa (147.080), Prahova (133.432), Argeş (124.058), Bihor (121.048), Sibiu (111.830).
La polul opus se afla Mehedinţi, cu numai 19.507 salariaţi, Giurgiu, cu 21.617 angajaţi, Covasna (28.656), Sălaj (26.628), Caraş-Severin (29.265) şi Botoşani ( 29.995).
“Sunt judeţe precum Vaslui, Botoşani, Olt, Mehedinţi, Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi, Harghita, Covasna, Sălaj unde economia locală este la pământ. Zone monoindustriale în care producţia industrială este o himeră, comerţul este afectat de veniturile mici ale populaţiei, iar perspectivele atragerii investitorilor sunt blocate de inexistenţa unor măsuri administrative menite să ofere facilităţi celor care vor să deschidă unităţi de producţie, indiferent de domeniu”, afirmă economiştii de la KeysFin.

Despre autor

-