Publicat : mie, Iul 24th, 2013

In perioada 2014/2020, proiecte de 100 milioane de euro pentru municipiul Giurgiu

-         interviu cu primarul municipiului Giurgiu, Nicolae Barbu –

In perioada 2014/2020 incepe o noua sesiune de finantare a proiectelor din fonduri comunitare si nu numai, iar municipiul Giurgiu, in anii trecuti, a ocupat un rusinos ultim loc la proiecte cu fonduri UE… Intr-un amplu interviu, edilul sef al urbei, Nicolae Barbu ne-a explicat cum sta Primaria Giurgiu din acest punct de vedere…

„Avem o situatie exacta a proiectelor. In 2011 si 2012, Primaria nu a depus niciun proiect mare, si ceea ce a fost depus a avut o valoare infima… Pana in acest moment noi avem pregatite 43 de proiecte. Din care, pe dezvoltarea durabila a infrastructurii locale si regionale – 7 proiecte, pe dezvoltare urbana durabila  – 3 proiecte, pe cresterea competitivitatii economice – 2 (incubatoare de afaceri si terminalul intermodal Zona Libera Giurgiu), 15 proiecte pentru protectia mediului si cresterea eficientei energetice, 10 proiecte pentru turism, si 6 proiecte pentru dezvoltarea tehnologiei informatiei si comunicarii.

Aceste proiecte fac parte din planul local de dezvoltare regionala, nationala sau transfrontaliera. Pentru unele dintre aceste proiecte avem deja studii de fezabilitate sau chiar proiecte tehnice, unele sunt in faza de discutie, astfel ca, incepand cu 2014, cand devin finantabile, sa putem demara procedurile legale.

In lunile aprilie si mai, noi am inaintat catre ministerul dezvoltarii regionale si catre ADR Sud Muntenia, fisele pentru toate aceste proiecte, care urmeaza sa fie implementate, fie pe dezvoltare locala, nationala sau regionala. Avem speranta ca proiectele care au componente regionale sau nationale vor putea fi integrate in planul national de dezvoltare durabila. Acest plan a fost transmis catre Bruxelles. Asadar, noi vom ataca toate cele patru componente: dezvoltare locala (proiecte doar pentru municipiul Giurgiu), dezvoltare regionala (municipiul Giurgiu cu alte orase pe proiecte comune), dezvoltare transfrontaliera (Giurgiu – Ruse) sau pe Strategia Dunarii (proiecte care sa fie trecute in Planul National de Dezvoltare)”, a precizat edilul sef.

Reporter: La cat se ridica suma totala a proiectelor pe care le aveti in calcul pentru perioada 2014/2020?

Nicolae Barbu: Este vorba de cateva sute de milioane de euro.Numai ca aceste proiecte vor fi diferentiate: spre exemplu, podul rutier si feroviar peste Dunare va avea valoarea de cateva sute de milioane de euro… Dar fiind cuprins pe proiect national, cu implicare regionala si transfrontaliera, trebuie stabilit clar care este componenta UE, cat suporta partile romane si bulgare, ce se transmite catre autoritatea locala ca si parte de fonduri (liniile de acces, racordarile la acest pod si tot ce inseamna componenta locala)… Dorinta si ambitia mea este sa depun proiecte de cel putin 100 de milioane de euro pe domenii de interes pentru municipiul Giurgiu.

Reporter: Unul dintre proiectele de suflet, este sustinerea orasului Ruse pentru candidatura la Capitala Culturala Europeana. In ce stadiu va aflati in acest moment cu acest proiect?

Nicolae Barbu: S-au constituit comitete de lucru comune, insa initiativele vin mai mult din partea bulgara, pentru ca ei sunt cei care candideaza si vor fi desemnati efectiv… Noi ii sustinem, si ei vor introduce Euroregiunea in aceasta capitala culturala. Pana in 2014, cand se va face aceasta selectie, suntem la faza de lobby. De exemplu, la Conferinta Europeana pe probleme de mediu, care a avut loc la Tulcea, eu am expus aceasta sustinere si am avut contacte cu persoane influente la nivel european, carora li s-a parut o idee buna si sustenabila. Este o idee fezabila la nivel european, insa totul tine de votul din 2014.

Reporter: Sunteti in boardul de conducere al Asociatiei Oraselor si Regiunilor Riverane Dunarii – care sunt asteptarile municipalitatii de la aceasta structura, privind proiectele pe Strategia Dunarii, strategie pentru care s-au pus la dispozitie fonduri considerabile?

Nicolae Barbu: Conteaza  foarte mult pozitia adoptata de Guvernul Romaniei privind aceasta strategie. Fie se va lasa la latitudinea autoritatilor locale sa isi depuna proiecte cu componenta „Strategia Dunarii”, fie se va stabili o anumita suma limita dedicata proiectelor din Strategia Dunarii, in care statul sa se implice, sa finanteze si sa sustina aceste proiecte. Totul depinde acum de ceea ce se va intampla cu regionalizarea, cu referendumul, pentru ca pana la urma, totul tine de Constitutie – daca nu se schimba Constitutia nu se pot face regiunile… Probabil ca abia la prezidentialele de la anul vom avea si referendumul… Vom vedea…

Reporter: Pana la urma, regionalizarea este avantajoasa pentru municipiul si judetul Giurgiu? Si care dintre forme ne-ar avantaja: ca zona metropolitana a Bucurestiului sau in situatia in care suntem separati de capitala? Parerile sunt impartite…

Nicolae Barbu: Si eu si presedintele CJ, Vasile Mustatea, ca economisti, credem ca ne-ar fi mai bine in regiunea Ilfov – Bucuresti. Eu nu merg pe principiul pueril ca se platesc taxe mai mari – este o sperietoare aruncata din cine stie ce interese – oamenii nu mai pot fi speriati cu bau-bau… E mai bine sa fim langa cineva cu potential foarte mare, ca sa ne revina si noua o parte consistenta. Cand stai la masa bogatilor, pana si oasele aruncate mai au pe ele carne – la masa saracilor, „osul” este… lustruit. Ceea ce sustin eu este impartasit si de cei din conducerea Capitalei si de cea a SAI Ilfov – capitala si imprejurimile trebuie sa se dezvolte spre Dunare, iar Giurgiul este agreat (distanta mica, sosea rapida, pod, Port, Zona Libera). Avantajele sunt de ambele parti: Bucurestiul port la Dunare prin Giurgiu si Giurgiu – destinatie turistica pentru Bucuresti, ca alternativa de weekend.

Reporter: Giurgiuvenii au avut si au asteptari foarte mari de la dumneavoastra, iar crearea de locuri de munca este „elementul cheie”, cum stati la acest capitol…

Nicolae Barbu: Eu am constiinta impacata ca tot ce era omeneste posibil, am facut. Am foarte multe proiecte in derulare… Sa stiti ca din cele 16 puncte ale contractului cu cetateanul, am realizat deja 10 puncte. Ultimul, cel pentru care am avut cea mai mare teama, si pentru care am stat un an de zile la birou si am primit toti investitorii, am discutat cu toate firmele de consultanta si cu oricine a vrut sa investeasca in municipiul Giurgiu… Nu am crezut ca pot rezolva acest aspect foarte repede… Este vorba de locurile de munca, de investitori… Anul trecut, cand am inceput mandatul le-am cerut celor de la ITM, situatia firmelor si a numarului de angajati din municipiul Giurgiu. Sa am un moment zero de la care plec…

Asadar, erau 1081 de firme cu un total de 11.040 de salariati. In sectorul privat si de stat (fara bugetari). Mi-a fost foarte teama de raspunsul pe care trebuia sa-l primesc la un an de mandat… Aveam informatii ca lucrurile incep sa se miste in oras – se simtea o crestere a cotelor pe venit, mai multi bani de la Ministerul de Finante – erau semnale… Insa cand a venit adresa de la ITM am constatat ca avem o crestere de 60% a numarului de angajati. In contractul cu cetatenii mi-am luat angajamentul ca aceasta crestere va fi cu 20% in primii doi ani de mandat si de inca 10% in urmatorii doi ani – deci maxim 30%. Ori constatam ca numarul agentilor economici a crescut la 1.554 (aproape cu 500 de firme mai mult ca anul trecut), iar numarul salariatilor a crescut la 17.823 (cu aproape 7.000 mai multi ca anul trecut). Asta inseamna ca se insanatoseste si mediul privat din oras, oamenii au incredere ca pot sa-si dezvolte o afacere fara sa fie stresati de autoritatile locale si, daca isi gasesc loc fertil, prind radacini aici.

Reporter: Care a fost meritul dumneavoastra in aceasta crestere a celor doi indicatori: numarul societatilor si numarul salariatilor, ce ati facut pentru a ajunge la aceste rezultate?

Nicolae Barbu: In primul rand am lasat ca mediul de afaceri sa se dezvolte liber,
neincorsetat cu obligatii absurde… Am transmis tuturor ca municipalitatea este alaturi de investitori. In toate deplasarile mele, pe la toate simpozioanele la care am participat, am cautat sa fac lobby orasului, sa transmit ca municipalitatea le garanteaza investitorilor un mediu de afaceri sanatos. Un an de zile nu am reusit sa am contacte directe prea multe cu populatia orasului – si stiu ca nu a fost bine nici pentru mine, nici pentru giurgiuveni, dar am preferat sa nu mai aman investitorii, ci sa le confirm intalnirile in cel mai scurt termen – am stat la dispozitia lor. Iar rezultatele se vad…

Am foarte multe nemultumiri si neimpliniri, insa cea mai mare multumire in acest moment este ca investitorii au inceput sa creeze locuri de munca.

Despre autor

-

Afisat: 3 Comentarii
Spune-ti parerea
  1. Gabriela spune:

    Minciuni sfruntate in ceea ce priveste nenorocitul ala de contract despre care majoritatea cetatenilor nu au habar … Formulari aleatorii , fara efect asupra giurgiuvenilor , cifre nereale insirate si atat . In rest saracie lucie la omul de rand si lux in ceea ce ii priveste pe „alesi” . Rusine !

    • blend-a-merde spune:

      Dragutsa, egalitate intre fraieri voia nen-tu ala de l-ati impuscat acu doua decenii si ceva. Ce credeai, ca vine primarul si-ti salta nivelul de trai cu vinciul, ca o sa refuleze haznalele lapte si miere? Daca sta si motsaie inca trei ani, tot face mai putina paguba tarii asteia decat Iliescu. Pacat ca nu e destul de abil sa scoata la iveala toate cacaturile care s-au facut inaintea lui. Dar, chiar daca ar fi publicate undeva, voua, asistatilor, v-ar fi greu sa cititi trei randuri, ca, la al patrulea, deja l-ati uitat pe primul. Nu mai bociti ca nu a facut Barbu si nu a dres Barbu. Vina lui este ca nu latra la fel de tare ca gusterii care au parazitat judetul asta pana acum. V-ati invatat sa pupati dosurile alora care va mint din toata inima si cu volum maxim. De ce? Pentru ca atat va duce mintea. Sa va fie guvernarea (usl) usoara!

  2. kris spune:

    Doamne, va dati seama cum o sa fie Giurgiu in 2020??? (bine, asta pentru aia care mai apuca sa il vada..) un fel de El-dorado… cu atatia bani si atatea proiecte… era, pe vremuri, un cantec frumos, care defineste perfect toate aceste aberatii: „Parole, parole…”