Agenţia Naţională Antidrog (ANA) se alătură Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în marcarea Zilei Mondiale fără Tutun (31 mai), prin organizarea, la nivel naţional, de activităţi de informare – sensibilizare – conştientizare în mediul şcolar şi în comunitate, activităţi de petrecere a timpului liber şi de formare de abilităţi de viaţă sănătoasă, subscrise temei propuse de OMS – „Tutunul şi bolile cardiovasculare”.
Anul acesta, Ziua Mondială fără Tutun este dedicată asocierii între consumul tutunului şi bolile cardiovasculare, campania propunându-şi conştientizarea asupra:
– legăturii între consumul tutunului şi bolile cardiovasculare, incluzând infarctul, care în acest moment reprezintă cauza principală a mortalităţii;
– activităţilor fezabile şi măsurilor pe care instituţiile guvernamentale şi populaţia le pot derula pentru a reduce riscul asocierii între consumul de tutun şi riscurile asupra sănătăţii inimii.
Ziua Mondială fără Tutun 2018 coincide cu o serie de iniţiative globale şi oportunităţi care vizează epidemia tutunului şi impactul asupra sănătăţii publice.
Anul acesta campania va evidenţia impactul pe care îl are consumul de tutun asupra sănătăţii cardiovasculare a oamenilor din toată lumea. Consumul de tutun este un factor de risc important pentru dezvoltarea bolilor de inimă coronariene, a infarctului şi a bolilor vasculare periferice.
La nivelul judeţului Giurgiu, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) Giurgiu va desfăşura activităţi cu tema „Tutunul distruge inimi – Alege sănătatea!”, care se vor adresa elevilor şi comunităţii, cu accent pe modalităţile de reducere a efectelor nocive ale consumului de tutun şi riscurile la care sunt expuşi copiii în cazul fumatului pasiv.
Consumul de tutun şi bolile cardiovasculare
Bolile cardiovasculare sunt pe primul loc ca şi cauză a mortalităţii în lume, iar fumatul activ şi pasiv contribuie cu 12% la mortalitatea cauzată de acestea.
Consumul de tutun este pe locul doi ca şi cauză directă a bolilor cardiovasculare, după presiunea foarte ridicată a sângelui.
Epidemia globală a tutunului este responsabilă pentru moartea a 7 milioane de persoane anual, din care 900.000 sunt fumători pasivi.
Măsurile propuse de Organizaţia Mondială a Sănătăţii sunt aliniate convenţiei cadru privind controlul tutunului şi pot fi folosite de guverne pentru a reduce consumul de tutun şi a proteja populaţia de riscurile fumatului.
Aceste măsuri includ:
• Monitorizarea consumului de tutun şi a politicilor de prevenire;
• Protejarea populaţiei de expunerea la fum, prin interzicerea totală a fumatului în spaţii publice
închise, mijloace de transport şi la locurile de muncă;
• Oferirea de ajutor pentru renunţarea la fumat;
• Aplicarea de interdicţii asupra oricăror forme de promovare a produselor din tutun;
• Creştere taxelor asupra produselor din tutun, pentru a le face mai greu accesibile.
Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Giurgiu