Publicat : lun, Noi 30th, 2015

Fundatia Stânga Democratica propune o viziune alternativa noului Guvern privind constructia bugetului

Fundatia_Stanga_DemocraticaFundatia Stânga Democratica (FSD) propune Guvernului Ciolos o viziune alternativa de stânga privind constructia Proiectului de Buget aferent anului 2016, care cuprinde 13 solutii constructive. Expertul FSD, Florin Andrei, explica demersul fundatiei: „Este important ca noul buget sa porneasca de la doua concepte cheie: echitate si performanta. Prin acest document Fundatia Stânga Democratica prezinta o serie de solutii menite sa ofere directii alternative pentru planul bugetar”.

Documentul prezentat de FSD ofera orientari bugetare menite sa consolideze o serie de obiective sociale si economice elementare pentru perioada urmatoare.

„Bugetul european pe anul viitor este orientat catre crestere si sprijinirea categoriilor afectate de criza – tineri, mici antreprenori, agricultori, pensionari si angajati din sectorul public. Prin acest proiect al FSD propunem o viziune constructiva asupra bugetului care sa se inscrie in proiectul de relansare economica la nivel european” a adaugat europarlamentarul Victor Negrescu, membru in Comisia pentru Bugete din Parlamentul European.

Iata textul propus:

O ALTERNATIVA A STÂNGII DEMOCRATICE
Proiectul de Buget aferent anului 2016

Fundatia Stânga Democratica propune o abordare noua pentru constructia bugetului aferent anului 2016, concentrata in jurul a doua concepte cheie: echitate si performanta. Din acestea rezulta o serie de obiective cheie in constructia bugetara, vizând atât domeniul economic cât si pe cel social. O parte au fost prezentate recent sub forma unui document cu solutii ale FSD pentru dezvoltarea României (link).
Constructia bugetara pleaca asadar de la ceea ce ne dorim sa obtinem pe plan economic si social. Mai jos au fost identificate pârghiile care pot conduce la aceste rezultate prin alocarea bugetara. Obiectivele propuse sunt urmatoarele:
1. Cresterea calitatii sistemului public de sanatate prin asigurarea finantarii necesare infrastructurii medicale, cresterii veniturilor personalului medical, finalizarii spitalelor regionale si asigurarii unei functionari eficiente a punctelor medicale in mediul rural. Pentru Sanatate propunem o alocare bugetara la nivelul a 6% din PIB.

2. Sustinerea proiectelor de investitii publicecare fac parte din planul national de investitii pentru perioada 2013-2018. Alocarea sumei prevazute in plan pentru 2016 – de 48.173 mil. lei – pentru proiectele deja existente si a unei sume suplimentare (cel putin 1% din PIB) pentru zonele defavorizate, menita sa ajute la reducerea polarizarii intre regiuni. Vorbim asadar de o politica a investitiilor dedicata reducerii decalajelor de dezvoltare!

3. Sustinerea calitatii educatiei prin acordarea de sprijin pentru domeniu in zonele defavorizate, cresterea veniturilor personalului din educatie, modernizarea bazei materiale, sustinerea cercetarii si finantarea formarii continue a profesorilor. O atentie deosebita trebuie acordata si actului didactic din zona rurala – infrastructura materiala si resursele umane au nevoie de sprijin suplimentar.Propunem totodata dublarea bugetului cercetarii, de la 0,24% din PIB la minim 0,5% din PIB, respectând o linie crescatoare pentru urmatorii ani prin care se va ajunge in 2020 la minim 1,5% din PIB.

4. Includerea in bugetul Ministerului Muncii a unor sume special destinate somerilor cu vârsta de peste 50 ani, menite sa asigure facilitati fiscale angajatorilor sau asistenta pentru reconversia profesionala.

5. Stabilirea unei pensii minime garantate, la nivelul salariului minim pe economie, prin includerea unor resurse suplimentare in bugetul pentru 2016.

6. Sustinerea dintr-un post bugetar special a comisioanelor de transfer(intre 5-7% din suma transferata) platite de românii din strainatate care remit sume de bani in tara, in limita unor valori lunare stabilite. La nivelul anului 2013, transferurile private in tara au avut valoarea de 4,2 mld EUR, acestea reprezentând una dintre principalele surse de capital strain care intra in România. O astfel de masura de sustinere ar creste sumele transferate cu cel putin 20%.

7. Includerea unor sume speciale prin care sa se asigure ajutoare suplimentare pentru mamele singure in bugetul anului 2016.

8. Combaterea saraciei prin alocarea in bugetele ministerelor a unor ajutoare si subventii destinate persoanelor care nu realizeaza venituri. De asemenea, alte masuri care se inscriu in acest obiectiv se refera la construirea de locuinte sociale si bransarea gospodariilor la retelele de apa, canalizare, gaz si electricitate.

9. Cresterea performantei in administratia publica prin introducerea legii salarizarii unitare si proiectarea cheltuielilor salariale din fiecare institutie in functie de aceasta grila de salarizare.

10. Refacerea fondului forestier prin alocarea separata a unui capitol distinct in bugetul Ministerului Mediului, care sa vizeze refacerea si consolidarea fondului forestier prin plantare si intretinere.

11. Cresterea performantei agriculturii românesti prin construirea unui sistem de irigatii finantat din bugetul Ministerului Agriculturii. Acest sistem poate fi parte a unui proiect de anvergura care sa includa si finalizarea canalului Siret-Baragan si a infrastructurii necesare irigatiilor.

12. Incadrarea intr-o tinta de deficit bugetar in limitele mediei statelor Uniunii Europene, intre 2% si 2,5%, evident sub nivelul de 3% peste care Comisia Europeana poate declansa procedura de deficit excesiv. Este nevoie de o asumare ferma a deficitului bugetar, in linie cu prognozele de crestere economica pentru anul urmator.

13. Asumarea politica si institutionala a unei tinte de crestere economica anuala de minim 4%, care sa se reflecte in dezvoltarea societatii românesti si la cresterea bunastarii populatiei. Acest obiectiv poate fi realizat prin toate masurile si propunerile de proiecte de dezvoltare implementate.

O comparatie pe baza datelor Eurostat intre nivelul protectiei sociale la nivelul României (11,5% din PIB), respectiv la nivelul mediei UE (19,6%), Germaniei (18,9%) sau Poloniei (16,2%) arata ca tara noastra aloca resurse atât sub media europeana cât si sub nivelul celor doua economii evidentiate pentru comparatie. (Sursa: ZF)

De asemenea o comparatie la nivelul segmentelor Sanatate (4% din PIB) si Educatie (2.8% din PIB) pozitioneaza România in urma mediei UE (7,2% din PIB la Sanatate si 5,0% la Educatie) cât si in urma Germaniei (7% din PIB la Sanatate si 4,3 la Educatie) sau Poloniei (4,6% din PIB la Sanatate si 5,3% la Educatie).

Asadar, putem observa si concluziona rapid ca emblema de tara asistata social este una falsa.

Totodata se deprinde necesitatea majora de alocari bugetare mai mari pentru Educatie si Sanatate, doua componente prioritare pentru buna functionare a oricarui stat. Propunerile de mai sus au ca rezultat direct cresterea rolului Statului in asigurarea bunastarii si a sanselor egale. De asemenea, alocarile de investitii prezentate mai sus au la baza criterii ce tin de echitate, cresterea coeziunii si reducerea decalajelor sociale si de dezvoltare regionala.
Impactul bugetar al obiectivelor prezentate mai sus este estimat la aproximativ 5% din PIB. Pentru obtinerea acestor alocari suplimentare FSD propune ca linii de actiune urmatoarele:
– Cresterea incasarilor bugetare printr-o reducere a evaziunii fiscale rezultata din informatizarea bazei de date a contribuabililor si corelarea cu baza de date a asigurarilor sociale si cu cea a impozitelor locale. Corelarea bazelor de date cu privire la taxele si impozitele platite de cetatenii români se va referi la contributiile generale, la bugetul local, la bugetul asigurarilor de sanatate. Anul 2015 a adus incasari sporite cu 14 miliarde de lei la bugetul de stat, un rezultat determinat de imbunatatirea colectarii, de fiscalizarea sporita si de cresterea economica.

- Marirea impozitului pe vicii (alcool, tutun), respectiv a impozitului pe bunurile si produsele de lux. Se poate reveni astfel asupra masurii de reducere a accizei la produse de lux (bijuterii, barci cu motor, confectii din blanuri), la fel cum poate fi regândita categoria produselor de lux, tocmai pentru a cuprinde produse care nici din perspectiva utilitatii generale si nici din perspectiva variatiei in functie de pret nu vor fi afectate de cresterea taxelor.

- Introducerea impozitului pe marile averi – avem in vedere in special taxarea marilor transferuri (vânzari ori donatii) sau a mostenirilor. O analiza publicata in revista Capital arata ca primele 300 de averi din România cumuleaza aproximativ 20,8 mld. EUR. Dintr-un impozit de 0,5% anual introdus asupra acestor averi ar rezulta resurse suplimentare la buget de aproximativ 104 milioane EUR.

- Introducerea amnistiei fiscale, masura care va aduce sume suplimentare la buget. O masura similara introdusa in Italia a scos la iveala fonduri nedeclarate de aproximativ 95 mld EUR. In România impactul va fi mai mic, dar semnificativ.

- Cresterea transferurilor private din strainatate dupa introducerea masurii care vizeaza sprijin in privinta platii comisioanelor de transfer.

- Cresterea economica, prognozata la aproximativ 4,1% in 2016, conform prognozei comisiei europene prezentata la inceputul lunii Noiembrie 2015 (link).

- Cresterea ponderii fondurilor structurale atrase in economiecare sa permita investitii de dezvoltare.

- Totodata, pot fi implementate solutii specifice pentru cresterea bazei de finantare in domenii specifice. De exemplu, pentru Educatie ar fi utile alocarea de venituri suplimentare obtinute din profitul companiilor sau regiilor detinute de stat, realizarea unei strategii nationale care sa creasca atractivitatea sistemului de invatamânt românesc pentru elevii ori studentii din afara spatiului UE, platitori de taxe de scolarizare.
Ideile prezentate anterior se inscriu in linia politicii constructive promovata prin actiunile si activitatile specifice derulate de catre Fundatia Stânga Democratica.  Acestea sunt conturate tinând cont de necesitatea asigurarii unui echilibru macroeconomic si a unui climat socio-economic pozitiv, in strânsa legatura cu estimarea de crestere economica pentru anul viitor.

Despre autor

-