Publicat : Dum, apr. 1st, 2012

Nicolae Barbu – „Facilitati pentru investitori, capacitate de expertiza si mediere – rolul unui independent”

Ne-am propus ca incepand din aceasta saptamana sa realizam  interviuri cu candidatii la Primaria Giurgiu. Este un mod (ne)electoral ca acestia sa-si faca publice proiectele, si programele cu care vor sa acceada la fotoliul de primar. Rubrica din site se numeste, cum altfel, decat „Candidatii la raport”.
Nicolae Barbu a fost primul care si-a anuntat fatis intentia de a candida ca independent la functia de primar al municipiului Giurgiu, iar domniei sale ii revine onoarea de a-si promova modul in care vede administratia locala si dezvoltarea orasului.
Un independent are capacitatea si expertiza de a fi un bun mediator
Reporter: In urma cu o luna v-ati anuntat candidatura ca independent, pentru functia de primar al municipiului Giurgiu…
Nicolae Barbu – Cetatenii orasului Giurgiu au avut de suferit foarte mult in ultimii 20 de ani, din cauza clasei politice. O clasa politica indiferenta la problemele oamenilor, care nu s-a implicat in niciun fel in alocarea de resurse pentru municipiu.
Au fost doar interese de partid si interese personale. Abia la urma era pus si interesul cetateanului. De altfel, sunt de notorietate “cupluri” de politicieni cu pretentii de “administrator” in slujba cetateanului, din a caror lupta, orasul nu a avut nimic de castigat (Lucian Iliescu – Victor Nitulescu; Lucian Iliescu – Victor Boiangiu; Norut Stanisteanu – Lucian Iliescu; Robert Cristoi – Lucian Iliescu; Dumitru Beianu – Marin Anton sau Niculae Badalau – Lucian Iliescu). Niciodata, acestia nu s-au inteles intre ei pentru un scop comun: agenda cetateanilor municipiului, bunastarea oamenilor.
Ei bine, s-a ajuns in momentul in care giurgiuvenii nu mai au incredere in niciun partid. Am convingerea ca un independent are capacitatea si expertiza sa poata crea medierea intre partide, pentru interesul local.
Giurgiu are nevoie de sustinere economica
Rep: Actualul primar al municipiului sustine ca niciun candidat nu se poate ridica “la valoarea lui”, pentru ca are in spate realizarile ultimilor 16 ani. Considerati ca plecati in aceasta cursa, cu un handicap? Ce va propuneti pentru momentul in care alegatorii va vor vota si veti ajunge primar?
Nicolae Barbu – Nu plec in cursa cu un handicap, ci cu mare incredere in giurgiuveni. Daca actualul primar are in spate 16 ani de marete realizari pentru municipiu, eu vin cu proiecte realizabile si care se adreseaza direct cetateanului.
Sunt un tip pragmatic, si consider ca nu trebuie sa ne pierdem in amanunte. Daca iti propui multe, sfarsesti prin a nu face nimic. Este ca in familie, realizezi, in ordinea prioritatilor, atat cat iti permite bugetul. Orasul Giurgiu, pe langa lucrarile de infrumusetare si pavoazare, are nevoie mai mult ca oricand de sustinere si dezvoltare economica. Este singurul domeniu care poate crea baza si fundamentul de sustinere al actiunilor urmatoare ale administratiei locale.
Rep.: Concret, care ar fi primul obiectiv pe care l-ati ataca… Sau, primul punct al unui program de administrare eficienta a orasului Giurgiu?
Nicolae Barbu – Crearea de locuri de munca! Si nu este o utopie, se poate realiza acest lucru. In primul rand, trebuie ca administratia locala sa asigure conditiile pentru crearea de noi locuri de munca. Suntem intr-un oras in care au fost “sterse” de pe harta economica obiective importante, si astfel au disparut 18.000 de locuitori din oras, in ultimii 10 ani. O spun datele statistice. La recensamantul din 2002, Giurgiu avea 72.580 de locuitori, iar la recensamantul din 2011 doar 54.650. Cauzele sunt multiple, dar toate au un numitor comun: lipsa locurilor de munca, lipsa perspectivelor de dezvoltare economica… O parte au ales sa lucreze in strainatate, parasind definitiv orasul si tara. Altii s-au retras la tara, in localitatile invecinate, care le ofera o oarecare siguranta de supravietuire. Iar unii s-au mutat cu serviciul in Bucuresti si s-au stabilit acolo.
Dar ceea ce este mai dureros, 90% dintre tinerii plecati la studii in Capitala, intre anii 2002 – 2012, nu s-au mai intors in oras si nici nu au de gand sa faca acest pas.
Administratia locala trebuie sa atraga investitori
Rep.: Dezindustralizarea continua a orasului este cauza?
Nicolae Barbu – Aceasta este principal cauza. Dezindustralizarea a dus la degradarea vietii economice a orasului, la saracirea oamenilor. Dupa 2002 au fost inchise mai multe obiective industriale: Combinatul Chimic, Santierul Naval… Zona Libera nu a reusit sa preia persoanele care au ramas fara slujba si automat, s-a creat un vid al locurilor de munca pentru aproape toate categoriile socio-profesionale. Foarte multe personae au fost pensionate anticipat pentru a dezamorsa starea conflictuala determinata de inchiderea acestor obiective industriale.
Ei bine, administratia locala avea datoria sa identifice potentiali investitori, pe care sa-i atraga spre Giurgiu.
Rep.: De ce ar fi interesata administratia locala de “vanatoarea” de investitori?
Nicolae Barbu – Simplu. Pentru ca scaderea potentialului economic al orasului, atrage automat si scaderea bugetului propriu al primariei…
Facilitatile acordate – secretul cu care pot fi atrasi investitorii
Rep.: Investitorii au ocolit Giurgiu, sau nu au fost “ademeniti”?
Nicolae Barbu – Cred ca si una, si alta. Investitorii au ocolit Giurgiu, nu din cauza conditiilor geostrategice, nici pe departe. Suntem la 60 km de Bucuresti, avem o sosea rapida care ne leaga de Capitala, cale ferata, poarta de intrare si iesire din tara, singurul pod peste Dunare care leaga Romania de Orient. Sunt tot atatea motive in favoarea dezvoltarii accentuate a orasului…
Ca sa intelegeti mai bine de ce NU au venit investitorii in Giurgiu, va dau un exemplu ipotetic:
O societate comerciala doreste sa faca o investitie de un million de euro… Pentru aceasta are nevoie de un teren de 5 hectare in apropierea Dunarii. Se prezinta la Primariile din doua localitati cu planul investitiei – localitatea Giurgiu si localitatea X. Ambele administratii locale ii pun la dispozitie terenul, concesionat cu o valoare a concesiunii de 1.000 de lei (ipotetic vorbind). Intrebati ce utilitati are terenul, cei din Giurgiu raspund ca terenul nu are utilitati (energie electrica, canalizare, apa curenta, gaze), dar ca valoarea redeventei e foarte mica, asa ca poate sa-si faca singuri lucrari pentru utilitati. Ceea ce inseamna costuri suplimentare pentru investitor, plus intarzierea proiectului investitional cu cel putin sase luni.
In localitatea X, acelasi teren, aceeasi redeventa. Numai ca are o administratie responsabila, care ii spune investitorului ca va aduce utilitatile pana la terenul respectiv, pe cheltuiala primariei. Sigur ca nu aduce utilitatile pentru o singura firma, ci gandeste in viitor si ‘vede” deja o dezvoltare in zona respective. Se pleaca de la preturi mai mici, din start.
Dintre cele doua localitati, catre cine credeti ca se va indrepta investitorul?
Nu sunt oportune in acest moment  investitiile de imagine
Rep.: Nu numai eu, dar si carcotasii de serviciu, or sa se intrebe de unde recupereaza primaria sumele investite in utilitati?
Nicolae Barbu – In primul rand, investitiile in municipiul Giurgiu trebuie regandite. Trebuie sa aiba prioritate investitiile care aduc venituri, si nu cele de imagine. Sunt exemple multiple. Numai in ultimii ani au fost facute o serie de investitii care nu aduc niciun venit la Primarie (tabara de la Balanoaia, statui, piscine, sensuri giratorii).  Zeci de miliarde  bagate in aceste investitii, bani pe care, daca-i investeau in dezvoltare productiva, ar fi facut ca Giurgiu sa fie un oras atractiv pentru investitori. Acestia sunt banii care ar fi trebuit investiti in asigurarea utilitatilor unei zone investitionale in sudul orasului.
Rep.: Si de unde ar fi recuperat Primaria acesti bani?
Nicolae Barbu – Din redeventa (taxa pe teren) pe care o platesc firmele, este o prima sursa. Din impozitul pe terenul pus la dispozitie. Din impozitele si taxele de pe constructiile care se ridica pe acel teren. Din impozitele pe salariile noilor locuri de munca create. Din impozitul pe venitul realizat de societatea respectiva. Din TVA-ul platit de acea societate.
Iata cum au fost identificate sase modalitati de intrare a banilor in bugetul administratiei locale. Conform codului fiscal, o parte din aceste impozite se reintorc de la bugetul de stat catre administratiile locale pe raza teritoriala in care s-au obtinut veniturile.
Ca om de afaceri, stiu din experienta, ca niciun investitor nu vine intr-un oras sa construiasca ceva, daca nu este sustinut si ajutat de administratia locala. In Romania au avut de castigat orasele care au avut deschidere si au creat facilitati pentru investitori. Nimeni nu vine intr-o zona in care se platesc taxe mari. Nimeni nu investeste intr-un loc unde i se percep taxe de intrare chiar si pe soseaua de centura, si in care este urmarit de catre politia locala si agenti ai administratiei locale sa plateasca aceasta taxa…
Sa nu ne imbatam cu apa rece… Niciun investitor nu va construi ceva si nu va crea locuri de munca intr-un oras care are ca sediu al administratiei locale o fortareata unde nimeni nu are acces.
Peste patru ani va fi prea tarziu…
Rep.: Si totusi, ce este de facut?
Nicolae Barbu – Daca nu vom crea conditii pentru ca investitorii sa vina spre Giurgiu, sa nu ne facem iluzii ca in urmatorii ani, copiii nostri se vor intoarce acasa. Daca vrem ca tinerii din acest oras sa lucreze aici, alaturi de noi, trebuie sa schimbam ceva.
Rep.: De ce acum, de ce trebuie ca acum sa schimbam ceva?
Nicolae Barbu – Pentru ca acum este momentul, acum a venit momentul. Eu am cateva idei pe care, cu ajutorul giurgiuvenilor si al lui Dumnezeu, o sa le pun in practica:
Voi oferi facilitati tinerilor care doresc sa investeasca in Giurgiu – de la aducerea utilitatilor, la terenul unde investesc; cu scutiri de impozite si taxe locale;
Firmele care fac angajari, vor avea prioritate la contractele de prestari servicii si lucrarile cu atribuire directa;
La inceputul mandatului, se va face o inventariere a fortei de munca si a firmelor din oras, iar firmele care angajeaza personal nou, procentual cu noile angajari vor avea prioritate la contracte cu atribuiri directe sau scutiri de taxe;
Vom colabora cu firme de consultanta in domeniul imobiliar si cu dezvoltatori industriali, pentru identificarea investitorilor care doresc sa construiasca in Romania, si pe care vom incerca sa-idirectionam spre Giurgiu;
Firmele care sunt conduse de tineri, sau au in componenta 20% tineri, vor avea prioritate tot de 20% la contractele cu atribuire directa – in acest mod, tinerii care au absolvit o facultate vor avea un suport si un motiv real pentru a se intoarce in Giurgiu.
Orice cheltuiala efectiva in productie si munca, se va intoarce inzecit, ca venit la Primarie, dar nu imediat, a doua zi, ci prin impozitele si taxele pe care le platesc firmele si personalul angajat (impozitul pe salariu, impozitul pe profit, TVA, impozit pe teren, impozit pe constructii, etc.)
Un lucru este foarte clar: pentru a atrage firmele sa investeasca in Giurgiu, mai intai trebuie sa le oferim, si abia mai apoi sa le cerem.
Si acum, va intreb pe dumneavoastra, stimati giurgiuveni: in ultimii 6 ani s-au luat de catre Primarie, credite de 22 milioane de euro si s-au investit in “infrumusetarea orasului”… Ce trebuie sa facem acum? Continuam sa facem investitii de imagine sau investim in dezvoltarea economica a orasului si crearea locurilor de munca?
Raspunsul il veti da dumneavoastra pe 10 iunie!
Nu mai putem astepta. Peste patru ani va fi prea tarziu. Chiar daca, peste alti patru ani, vin investitori, Giurgiu nu va mai avea forta de munca calificata cu care sa lucreze. O parte dintre giurgiuvenii ramasi in oras se vor deprofesionaliza, o parte nu va mai fi apta de munca, iar cei mai in varsta…
Giurgiu va fi un oras frumos, cochet, cu bancute si panselute, dar sarac si imbatranit.
 

Despre autor

-

Afisat: 2 Comentarii
Spune-ti parerea
  1. cititor spune:

    Bla, bla, bla. Îi dă zor cu locuri de muncă şi investitori, dar nu citii nimic concret, cum le face, cum îi aduce. Care lipsă de utilităţi, eşti absent dom Barbu, avem, numai că la vremea când se mai putea nu erau gaze, acum sunt gaze dar veni criza şi, după cum ştii, nu mai investeşte nimeni nicăieri, ba unii mai şi pleacă. Nu este de ajuns să ne spui, fac locuri de muncă. De 22 de ani ne zic toţi chetsia asta, normal că o zici şi mata că dă bine, mai ales pe vremurile astea. Iar cu resursele care nu ni le-a dat puterea, cam cum crezi că o să ţi le de matale, îi rogi frumos că eşti independent?

  2. Constantin spune:

    Aici un om nu poate face NIMIC!Politia este manjita, Justitia giurgiuveana la fel.In orice ramura din acest oras este cate o caracatita.Degeaba se schimba un primar, trebuie schimbata mentalitatea orasului.Nu se rezuma totul in viata la bani.