Sondaj Eurobarometru: din primăvara anului 2023: cetățenii UE sprijină democrația și sunt la curent cu viitoarele alegeri europene

Suntem cu un an înaintea următoarelor alegeri europene, iar interesul publicului față de ele a crescut simțitor. 56% dintre cetățenii europeni sunt interesați de următoarele alegeri europene, cu 6 puncte procentuale mai mult decât în 2018 (cu un an înainte de alegerile europene precedente). În ceea ce privește interesul cetățenilor români pentru următoarele alegeri europene, 61% dintre participanții români la sondaj se declară interesați de alegerile pentru PE de anul viitor.
Aproximativ două treimi dintre respondenții din UE (67%) declară că probabil ar vota dacă alegerile europene ar avea loc săptămâna viitoare. O întrebare similară a fost inclusă în sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din aprilie 2018, cu un an înainte de alegerile europene precedente. 58% dintre respondenți au declarat atunci că probabil ar vota în aceste condiții. Și cetățenii români sunt în prezent mai dispuși să voteze la alegerile europene decât au fost înainte de ultimele alegeri europene. 64% dintre respondenții români declară că probabil ar vota dacă alegerile europene ar avea loc la o săptămână de la data sondajului, față de 60% în 2018.
Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a declarat următoarele despre rezultatele sondajului: „Alegerile contează. Votul este șansa cetățenilor noștri de a susține chestiunile care sunt importante pentru ei. Fac apel la toată lumea și, în special, la tinerii noștri să meargă la vot și, astfel, să influențeze direcția în care se va îndrepta Uniunea Europeană.”
Cum alegerile reprezintă piatra de temelie a oricărei democrații, cetățenii europeni consideră că democrația este cea mai importantă valoare pe care Parlamentul European o poate apăra: 37% dintre respondenți consideră că apărarea democrației este prioritară. Ea este urmată de protecția drepturilor omului în Uniune și la nivel mondial (28%) și de libertatea de exprimare și de gândire (27%).
54% dintre respondenții europeni și 52% dintre respondenții români sunt mulțumiți de modul în care democrația funcționează în Uniunea Europeană. Cât despre diversele elemente ale democrației în Uniune, cetățenii europeni sunt mulțumiți în principal de existența unor alegeri libere și corecte (70%), de libertatea de exprimare (70%) și de respectarea drepturilor fundamentale (66%). Totodată, sunt cel mai puțin mulțumiți de combaterea dezinformării și a corupției. Întrebați despre diverse elemente ale democrației, cetățenii români se declară mulțumiți de libertatea de exprimare (62%), diversitatea mass-media (56%) și de existența alegerilor libere și echitabile (54%) și de respectul pentru drepturile fundamentale (54%). Românii sunt cel mai puțin mulțumiți de felul în care sunt luate în considerare interesele cetățenilor de către partidele politice și de lupta împotriva corupției.
Acum, după ce au trecut patru ani din legislatura actuală a Parlamentului European, cetățenii recunosc rolul de lider jucat de Uniunea Europeană în abordarea crizelor consecutive care au marcat această perioadă. Vasta majoritate a cetățenilor europeni sunt conștienți de impactul Uniunii asupra vieții lor de zi cu zi: aproximativ șapte din zece cetățeni europeni (71%) împărtășesc această opinie (62% dintre respondenții din România consideră că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi). Rolul Parlamentului European este și el recunoscut: 62% dintre respondenții din UE (55% din România) își amintesc că au auzit recent despre Parlamentul European.
Sprijinul oferit de Uniunea Europeană pentru Ucraina iese în evidență, fiind realizarea cu cea mai mare rată de mulțumire în rândul cetățenilor europeni: 69% dintre respondenții la nivel UE se declară mulțumiți de aceste acțiuni. Același procent se înregistrează și în rândul respondenților din România (69%). Nivelul de satisfacție este cel mai ridicat în Olanda (90%), Suedia (87%), Finlanda (87%) și Irlanda (87%). Respondenții din Slovacia (45%) și Grecia (48%) au cele mai scăzute rate de satisfacție. Satisfacția față de acțiunile Uniunii este, de asemenea, relativ ridicată în domeniul protecției drepturilor democratice și al respectării statului de drept (64% dintre cetățenii europeni, 57% dintre cetățenii români), precum și în domeniul politicii externe (54% dintre cetățenii europeni, 56% dintre cetățenii români).
Crizele multiple din ultimii ani sunt foarte vizibile atunci când analizăm starea economiei și situația financiară a cetățenilor. Jumătate dintre respondenții europeni (50%) constată că le-a scăzut nivelul de viață și se așteaptă ca acest lucru să continue în anul următor. Alți 29% nu au constatat încă o reducere a nivelului de trai, dar se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în următorul an. 47% dintre respondenții români au constatat deja o scădere a nivelului de viață, iar 37% se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în următorul an. În acest context, cresc și așteptările pentru soluții concrete: 65% dintre respondenții europeni (69% dintre românii care au răspuns sondajului) nu sunt mulțumiți de măsurile luate de țara lor pentru a face față crizei generate de costul vieții, iar 57% dintre cetățenii europeni (60% dintre respondenții din România) nu sunt mulțumiți de ceea ce a făcut Uniunea Europeană pentru a atenua situația.
În acest sens, cetățenii doresc ca Parlamentul European să pună pe primul loc lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (38%). Următoarele priorități sunt sănătatea publică (33%), combaterea schimbărilor climatice (31%), dar și sprijinirea economiei și crearea de noi locuri de muncă (31%).
Pentru respondenții din România prioritatea o reprezintă sprijinirea economiei și crearea de noi locuri de muncă (40%), urmată de sănătatea publică (36%) și de lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (29%).
Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din primăvara anului 2023 a fost realizat de Kantar între 2 și 26 martie, în toate cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene. Sondajul a fost realizat față în față, iar în Cehia, Danemarca, Finlanda și Malta au fost realizate și interviuri video suplimentare (CAVI). Au avut loc 26.376 de interviuri. Rezultatele obținute la nivelul Uniunii Europene au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.