Studiu – Cât de… selectiv aruncăm gunoiul

Un studiu realizat de InfoCons, în parteneriat, FEPRA Internațional, arată că în anul 2018, au fost deviate de la groapa de gunoi 20 kg de deșeuri de ambalaj, pe cap de locuitor, iar anul 2019 a înregistrat o scădere dramatică, datele din sondaj indică o cantitate de doar 5,5 kg, în primele șase luni ale anului.
Studiul exhaustiv a fost realizat în decursul anului trecut, la nivel național, cu adresabilitate către Primăriile reședință de județ. Întrebările adresate respondenților au urmărit, printre altele, atât modalitatea de colectare a deșeurilor și cantitatea de deșeuri deviate de la groapta de gunoi, cât și cum au fost realizate în județele din România campanii de informare și conștientizare cu privire la colectarea selectivă.
Iată cateva detalii, după centralizarea rezultatelor:
Modalitatea de colectare a deșeurilor:
• 10.86% dintre primării colecteaza deșeurile în amestec
• 52.17% dintre primării folosesc pentru deșeuri colectare separată, pe două fracții (reciclabil/ menajer)
• 45.62% dintre primării au declarat că folosesc o colectare separată, pe mai mult de două fracții pentru deșeuri
• Primăria Sectorului 2 utilizează și colectarea amestecată, dar și colectarea separată, pe două fracții (reciclabil/ menajer), la fel ca și primăria Municipiului Zalău și Craiova.
În anul 2018 observăm că acumularea de deșeuri deviată de la groapa de gunoi este de 133.624.032 kg, acest lucru însemnând că s-au deviat per cap de locuitor aproximativ 20 kg de deșeuri, iar în primele 6 luni ale anului 2019, cantitatea de deșeuri deviată de la groapa de gunoi este de 39,783,731.7 kg, fapt care arată că per cap de locuitor s-au deviat aproximativ 5.5 kg.

Până acum, calculul facturii de salubritate s-a realizat în funcție de numărul de persoane din gospodărie sau din asociația de proprietari, cu un tarif fix per persoană și fără să se țină cont de cantitatea totală de deșeuri colectată.

Principiul „Plătește pentru cât arunci” este un instrument economic folosit ca model de bune practici în multe state din Uniunea Erupeană și este menit să ajute la creșterea țintelor de reciclare la nivelul țării. Are adresabilitate directă către populație prin conștientizarea acestora că deșeurile costă și că orice acțiune de colectare greșită a deșeurilor îi va face să scoată mai mulți bani din buzunar. De asemenea, un alt obiectiv al acestui principiu este inducerea unor comportamente precum reducerea deșeurilor generate, creșterea gradului de reciclare și reducerea cantităților depozitate.

 36.95% dintre primării au actualizat contractele de delegare pentru serviciile de salubritate, prin implementarea instrumentului economic la populație ,,Plătești pentru cât arunci’’
 50% nu au făcut acest lucru
 13.05% nu au acordat niciun răspuns.

Media pentru tariful pe care cetățenii îl plătesc pentru serviciul de salubrizare în acest moment este de 100 de lei / de persoană pe an.
În Sectorul 4, găsim cel mai mic tarif, cu suma de 71.83 lei de persoană / an, iar tariful cel mai mare îl găsim în Baia Mare, cu suma de 154.32 lei de persoană / an.
Pe raza Unităților Administrativ Teritoriale, 91.30% dintre primării au asigurate spațiile pentru colectarea separată a deșeurilor cu containere specifice fiecărui tip de deșeu, iar altele 21.73% au înființate centre pentru a oferi populației posibilitatea de a se debarasa, fără plată, de deșeuri de hârtie și carton, sticlă, metal, materiale plastice, lemn, textile, ambalaje deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri de baterii, acumulatori și deșeuri voluminoase, inclusiv saltele și mobilier.
Ca indicatori prevăzuți în contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare și în regulamentele serviciului de salubrizare avem:
• 50% dintre primării au indicatori de performanță pentru fiecare activitate din cadrul serviciului de salubrizare
• 63.04% au indicatori prevăzuți în Legea deșeurilor nr. 211/2011, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât să se atingă începând cu anul 2020 obiectivele de reciclare
Primăriile au ales să își informeze locuitorii cu privire la gestionarea deșeurilor în 3 feluri, și anume:
1. 67.39% prin postare pe site-ul propriu cu privire la sistemul de gestionare a deșeurilor din cadrul localității, inclusiv cu privire la centrele înființate pentru a putea oferi populației posibilitatea de a se debarasa, fără plată, de deșeuri de hârtie și carton, sticlă, metal, materiale plastice, lemn, textile, ambalaje, deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri de baterii și acumulatori și deșeuri voluminoase, inclusiv saltele și mobilier
2. 56.52% au ales mijloacele scrise de informare
3. 34.78% au optat pentru alte mijloace de informare (rețele de socializare cu public țintă, companii, informări în presă, la asociații de proprietari și de către operatori, etc.)
4. Unele primării au selectat toate cele 3 variante de mai sus.

Când vine vorba de colectarea deșeurilor nu este nimic de glumă, iar clasificarea, colectarea și eliminarea acestora au consecințe la fel de grave atât pentru populație, cât și pentru mediu. De aceea este foarte important să aruncăm deșeurile într-un mod corespunzător și să reciclăm.

Sa nu uităm că tot ce aruncăm, plătim. Fie vorba de risipă alimentară, risipă energetică, nereciclarea ambalajelor, impactul de mediu este semnificativ. Dar cel mai nou impact este aruncarea la gunoi a banilor, iar banii nu reprezintă nimic altceva decât orele lucrate de fiecare, adică viață noastră. Așa că, formula matermatica a anului este viața noastră = protecția mediului.

Studiul a fost derulat în România prin transmiterea chestionarului către Primăriile Reședință de Județ și către Primările de Sector din București in perioada Noiembrie – Decembrie 2019.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *