Declarație susținută de parlamentarul Cristian Marciu în plenul Senatului

Miercuri, 27 noiembrie, 2018, in sedinta Senatului, senatorul giurgiuvean, Cristian Marciu a sustinut o declaratie politica in care vorbeste despre Ortodoxie si despre importanta Bisericii in dezvoltarea laturii umane a cetatenilor de pe aceste meleaguri. Finalul acestei declaratii este de fapt o intrebare retorica: Suntem mulțumiți cu ceea ce lăsăm „urmașilor, urmașilor noștri”?

Va prezentam mai jos textul declaratiei:
„Și in judetul Giurgiu Biserica Ortodoxa este forta nesecata a vietii si a caldurii omenesti adevarate si stalp de rezistenta al neamului romanesc
Toţi oamenii au nevoie de Dumnezeu. Ortodoxia a fost sufletul acestui neam încă din primele veacuri ale creștinismului, de atunci și moștenirea istorică și spirituală a României și sentimentele perene – credința, mila, răbdarea, dorul de rugăciune – într-un univers frumos, așa cum Dumnezeu a așezat spațiul românesc și pe care statuăm civilizația și cultura noastră – pentru că tot ceea ce tehnologia pune la dispoziția noastră trebuie să aibă din partea noastră un fond spiritual să le ordoneze.
Conform datelor statistice, populația stabilă a județului Giurgiu este de 267.790 persoane. Din totalul populației, 77.950 persoane locuiesc în mediul urban și 184.030 persoane locuiesc în mediul rural. Potrivit liberei declarații a persoanelor recenzate, 96,03% din populația județului sunt români, 3,89% sunt rromi, iar 0,08% sunt de alte etnii.
După religie, populația este preponderent creștin-ortodoxă (98,5%).
Din cele mai vechi timpuri – căci poporul român s-a născut creștin – fiecare comunitate locală și-a construit propriul locaș de cult, ca moștenire istorică și spirituală. Contrar a ceea ce se spune, Biserica Ortodoxă are cele mai puţine locaşuri de cult raportate la numărul credincioşilor (unul la 1055 de credincioşi), iar toate celelalte culte, fiecare în parte, au cu mult mai mult, de la dublu până la de (peste) 10 ori.
Asemenea întregului popor român, giurgiuvenii s-au născut creştini şi au fost printre primii, din neamul românesc, ce au intrat în contact cu creştinismul şi cultura de la sud de Dunăre.
Din organizarea socială a satului giurgiuvean nu a lipsit niciodată preotul care se afla și se află și astăzi la loc de mare cinste şi preţuire şi care a avut și are un rol hotărâtor în menţinerea unităţii de neam şi credinţă.
Credinţa în Dumnezeu şi în unitatea de neam i-a făcut, din cele mai vechi timpuri, pe giurgiuveni să reziste în condiţiile vitrege ale vremurilor în care aveau ca vecin direct, la sud, Imperiul Otoman, ale cărui oști deseori le pârjolea satele şi le ardea lăcaşurile de închinăciune.
Au biruit aceste vitregii și strălucesc și astăzi: Mănăstirea Comana, ctitoria lui Vlad Țepeș, Mănăstirea Găiseni, ctitorie a lui Neagoe Basarab sau Schitul Mironești, zidit de Radu Șerban.
Acestora, astăzi, în județul Giurgiu, li se adaugă 218 parohii, 9 mănăstiri, 1 orfelinat, 2 centre pentru tineret, 4 cantine sociale și un cabinet medical, toate aflate în grija Bisericii Ortodoxe Române. Activitățile culturale și social filantropice desfășurate de acestea sunt impresionante. Misiunea acestora, însă, este și se desfășoară mai ales în plan spiritual, aceasta nu trebuie și nu poate fi exprimată în cantități sau cifre, ci rămân în taina inimii fiecărui om care și-a aflat mângâierea și pacea în Biserică.
Prin rugăciunile din cărţile de cult – Liturghier, Molitfelnic – se poate constata grija Bisericii pentru om de la naştere (molitfele, Taina Botezului), apoi pe tot parcursul vieţii (şcoală, muncă şi activităţi de tot felul, călătorii) până la Taina Cununiei, apoi la vreme de boală – Taina Sfântului Maslu – şi, în fine, până la slujba de înmormântare. Este un fapt de netăgăduit că prin Biserica Ortodoxă s-au cultivat şi promovat şcoala, învăţătura, cultura, formând mari caractere – aş dori să menţionez aici originea giurgiuveană a marelui logofăt Udrişte Năsturel – şi că EA s-a îngrijit deopotrivă de sănătatea sufletească şi trupească a neamului românesc, atâta vreme cât primele școli au apărut în tinda bisericii Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului, iar primele lecții în limba română s-au predat în 1583, precum şi că primele manuscrise în limba română, primele tipografii și primele tipărituri (cărți) au apărut în cadrul Bisericii. De la Diaconul Coresi, care a tipărit prima carte în română, (Tetraevanghelul, 1561), facilitând unitatea lingvistică a poporului român dar și apariția limbii române literare și până la Mihai Eminescu, poetul care a desăvârșit limba română, în Biserică s-au format mari oameni de cultură și mari caractere.
Neamul românesc a dăinuit în istorie cu demnitate până astăzi, datorită binecredincioșilor noștri voievozi și tuturor mărturisitorilor și rugătorilor acestei țări, care au preferat mai bine să moară decât să vândă credința predată nouă de Sfântul Apostol Andrei, conștienți că aceasta este cinstea și puterea neamului.
Genialul poet Mihai Eminescu a recunoscut Bisericii Ortodoxe meritul de a fi cea dintâi școală a neamului nostru, numind-o mama spirituală a poporului român.
Într-un articol publicat pe 2 februarie 1879 în ziarul „Timpul”, Eminescu spunea: „Biserica răsăriteană este păstrătoarea elementului latin de lângă Dunăre. Ea a stabilit și a unificat limba noastră; ea ne-a ferit de înghițirea altor popoare cotropitoare, ea este arma de apărare și sprijinitoarea milioanelor de români. Cine-o combate pe ea și ritualurile ei poate fi cosmopolit, socialist, nihilist, republican, universal, și orice i-o veni în minte, dar numai român nu e.„
Impresionantă atitudine! Ar trebui să învățăm de la Eminescu să ne apărăm credința sfântă a strămoșilor cu mai multă fermitate și dragoste!
Dacă la umbra busuiocului, Biserica Ortodoxă ne face mai buni, iar NEAMUL nu înseamnă doar contemporanii, ci şi strămoșii și, mai ales, urmașii, să ne punem și astăzi, cu smerenie, întrebarea: Suntem mulțumiți cu ceea ce lăsăm „urmașilor, urmașilor noștri”?
DOAMNE, OCROTEȘTE-I PE ROMÂNI!
SENATOR PSD DE GIURGIU, CRISTIAN MARCIU”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *