Nicolae Barbu: “Giurgiu are potential, dar trebuie gestionat cu chibzuinta”

Nicolae Barbu: “Giurgiu are potential, dar trebuie gestionat cu chibzuinta”
Nicolae Barbu: “Giurgiu are potential, dar trebuie gestionat cu chibzuinta”

In ultimele doua editii ale saptamanalului “Opinia giurgiuveanului” am incercat sa facem un portret al candidatului independent la Primaria Giurgiu – Nicolae Barbu.
Ce vrea sa faca pentru giurgiuveni, cu ce resurse, care sunt modalitatile de atragere a investitorilor. Toate se leaga de locurile de munca, de investitii, de investitori – problemele sociale, bunastarea giurgiuvenilor, aspectul orasului…
Despre cum vede Nicolae Barbu municipiul Giurgiu si dezvoltarea urbanistica a orasului nostru, vom vorbi si acum…

Reabilitarea termica a blocurilor – o prioritate
Reporter: In administratia locala sunt probleme reale, care trebuie sa fie puse, o data pentru totdeauna, la punct. Haideti sa vedem care ar fi prioritatile… Cum se pot asigura resursele financiare pentru… izolarea termica a blocurilor?
Nicolae Barbu: Asigurarea resurselor financiare se poate face prin atragerea investitorilor si crearea locurilor de munca. Ceea ce am explicat in editiile precedente ale ziarului… dar indeosebi prin folosirea cu chibzuinta a acestor resurse.
Sunt reglementate legile care permit ca Primaria sa cointereseze locuitorii orasului in realizarea unor lucrari care pot fi decontate (suportate) de catre administratia locala. Ma refer la izolatia termica a blocurilor de locuinte.
Nu trebuie sa mai explicam necesitatea reabilitarii termice – atat ca design exterior, cat si din punct de vedere al confortului termic, prin eliminarea pierderilor de energie termica. Sigur ca acest lucru este benefic atat cetatenilor implicati, cat si administratiei locale, care nu mai trebuie sa suporte subventii atat de mari, in care intra si pierderile .
Aceste izolari termice se pot efectua de fiecare locatar, in regie proprie, iar administratia ii aplica scutiri de la plata impozitului pe locuinta, pe o perioada de 5 – 7 ani.
Ceea ce spun nu este o conceptie proprie, si nici macar o inventie electorala, ci se afla stipulat in codul fiscal, ca posibilitate de cointeresare a locuitorilor.
Rep: Sa va dau un exemplu uluitor – Blocul 42/853 de pe Bulevardul Daciei… locatarii sunt complet nemultumiti, unii dintre ei sunt intr-o situatie disperata, fara iesire…
Nicolae Barbu: Cunosc situatia dificila in care au fost tarati locatarii de aici. Acest bloc a fost prevazut in programul de reabilitare termica de catre Primarie, program cu o valoare totala de 10 miliarde de lei. Din aceasta suma, 50% era suportat de catre statul roman (5 miliarde de lei), trei miliarde de catre Primarie, iar diferenta de 2 miliarde trebuia sa fie achitata de catre locatari. Fiecare locatar (apartament) trebuie sa plateasca aproximativ 20 de milioane de lei vechi, pentru 20% din lucrare. Asta in conditiile in care , daca si-ar fi efectuat lucrarile in regim propriu, fiecare locatar ar fi platit circa 16 milioane de lei. Unde s-a dus diferenta de bani, banii platiti in plus de oameni?
Ii las pe cititorii dumneavoastra sa judece…

Pe cine imbogateste parcarile cu plata?
Rep: O alta nemultumire a giurgiuvenilor, sunt parcarile cu plata din municipiu. Atribuite unor firme apropiate Primariei din care administratia publica nu castiga mare lucru…
Nicolae Barbu: Desi am fost si sunt consilier local, nu am avut acces la aceste contracte. Dar stiu ca Primaria a incasat in anul 2011 de pe exploatarea acestor parcari, 12 milioane de lei vechi pe luna (144 milioane de lei vechi  pe an), in conditiile in care firmele respective au avut incasari de 5,3 miliarde aprox. 400 milioane lei pe luna, in acel an.
Si ganditi-va ca sunt circa 350 de locuri de parcare.
Rep: Ce este de facut in acest caz?
Nicolae Barbu: Cred ca am gasit o modalitate la indemana oricui: In primele luni de mandat – in cazul in care obtin sufragiile giurgiuvenilor – voi propune cin consiliul local ca suma sa fie scoasa si voi anula aceasta taxa. Bugetul local poate renunta la aceasta taxa si la 144 de milioane de lei vechi, in conditiile in care va face economii din nerealizarea satuii lui Mihai Viteazu –  de 7 miliarde de lei sau la cei  5 – 6 miliarde de lei pentru un sens giratoriu
Si apoi va intreb, cati ani ar fi trebuit  sa incasam din aceste parcari, pentru a acoperi cheltuirea a 2,4 miliarde de lei cu mutarea parcarii din fata BCR si construirii unui supermarket aproape inutil, lipit de piata centrala…

“Vanatoarea de masini” nu este problema Primariei
Rep: O alta problema a giurgiuvenilor in general, si a soferilor in special este cea cu blocarea si ridicarea autoturismelor. Asistam la o adevarata vanatoare de masini parcate mai mult sau mai putin regulamentar…
Nicolae Barbu: S-a creat o adevarata isterie nationala cu aceste ridicari de masini. Pe de alta parte este si o “masina” de facut bani aceasta actiune cu ridicatul autoturismelor parcate ilegal.
De ce trebuie sa fie ridicata o masina care a parcat neregulamentar? Nu mai avem legi care pedepsesc  aceasta fapta? Cine a parcat neregulamentar si a obstructionat circulatia, trebuie sa plateasca o amenda pe care o aplica serviciul rutier al Politiei. Oricum, acesti bani din amenda, conform codului fiscal, ajung la Primarie.
Ce facem? Mai platim o taxa ce ajunge la DADP (acest sac fara fund al Primariei), iar banii sa se duca pe cine stie ce lucrari dubioase?
Asadar, doar daca se obstructioneaza circulatia prin parcari neregulamentare, Politia este cea care poate interveni cu amenzi legale. Ori, haideti sa fim seriosi, in Giurgiu sunt foarte rare astfel de cazuri. Personal, sunt pentru desfiintarea acestui serviciu de “vanatori de masini”. Este o “taxa pe haiducie”, ori obiectivul meu nu este acesta. Eu doresc sa sustin bugetul administratiei publice locale din taxele si impozitele legale aferente activitatilor economice. Nu mai vreau sa existe nici taxe de bariera, de tranzitare sau de vama, nici de aer, de fum, de luxul de a locui in oras… Vreau ca Giurgiu sa fie un oras deschis…

Sa punem arhitectii la treaba!
Rep: S-a vorbit mult despre dezvoltarea urbanistica haotica a orasului Giurgiu. Dumneavoastra va place cum arata orasul?
Nicolae Barbu: In ultimii 16 ani, orasul Giurgiu s-a dezvoltat dupa cum a trasat actualul primar cu mana… A dat din mana si a facut strada Mircea cel Batran – pietonala –  fara sa tina seama ca strada facea parte din magistrala Nord – Sud a orasului. Astfel ca a deviat traficul dinspre Bucuresti spre zona de sud (Port, Zona Libera), printer blocuri.
A mai dat o data din mana, ca si conducatorul iubit, si a inchis strada Garii. Insa fara a crea o alternativa a traficului pe latura Est – Vest, in stransa legatura cu centrul orasului.
Nu degeaba, marii arhitecti ai oraselor, au creat aceste magistrale: N/S si E/V, ci tocmai pentru descongestionarea traficului, si pentru racordarea tuturor strazilor la aceste magistrale. Sunt lucruri care se faceau inca dinainte de 1900, cand traficul nu era nici pe departe atat de intens.
Rep: Ce se poate face acum. Ce ati putea face dumneavoastra?
Nicolae Barbu: Giurgiu sufera si a suferit ca nu a avut un arhitect sef responsabil de urbanism si peisagistica urbana, care sa fie lasat sa-si faca meseria. Fara interventii politice sau pretentii ale primarului. Acum culegem ce-am semanat.
Vedeti bine ca nu exista o dezvoltare urbanistica a orasului, nu sunt reguli urbanistice… Fiecare si-a construit casa in stilul lui propriu. Nici macar strada Garii – o zona monument – nu si-a pastrat frumusetea si farmecul arhitectonic de alta data. Au aparut balcoane, turnulete, gresie pe fatade…
Ce e de facut? Anual, cel putin 2 sau 3 tineri din Giurgiu termina facultatile de arhitectura. Avem lectori universitari si profesori giurgiuveni la facultatile de arhitectura… Putem,  si eu asta imi doresc, sa strangem la aceeasi masa, Primaria, ca organizator (nu acela ce impune conditii si reguli), si specialistii in urbanism. Iar acesti specialist sa faca o gandire comuna de dezvoltare urbanistica a Giurgiului, sa vina cu propuneri si cu solutii, pe care sa le includem intr-un program de dezvoltare urbanistica si peisagistica a orasului.
Rep: Ramanem la aspectul orasului… In toate marile orase ale lumii, si chiar de la noi din tara, supermarketurile se construiesc in afara orasului. La Giurgiu sunt amplasate chiar… ultracentral…
Nicolae Barbu: Nu este un lucru rau ca sunt supermarketuri la Giurgiu, acest lucru demonstreaza ca acest oras are potential. Din punctul meu de vedere, raul a fost facut deja, si nu mai putem schimba nimic.
Aceste constructii tip hala, in mijlocul orasului, pe terenuri puse la dispozitie de municipalitate, trebuie sa recunoastem ca strica aspectul zonei in care sunt amplasate…
Am doua motive sa fiu nemultumit de aceste constructii:
– Nu au o arhitectura care sa se integreze intre constructiile zonei in care aceste supermarketuri se afla, mai degraba seamana cu niste hale din tabla;
– Toti micii comercianti au fost sufocati sau au fost falimentati – cu implicatii sociale majore. Fiecare supermarket a creat 20 de locuri de munca, dar s-au pierdut 30/40 de locuri de munca de la micii comercianti…

“Voi continua proiectele incepute, pentru dezvoltarea orasului”
Rep: Municipiul Giurgiu este implicat acum intr-un program sustinut de schimbare a canalizarii, de introducere a gazelor, de schimbarea retelei de apa potabila… Ce veti face cu aceste proiecte, le veti continua?
Nicolae Barbu: In ultimii sase ani s-au contractat credite de peste 22 de milioane de euro pentru modernizarea orasului (asfaltare, alei pietonale, trotuare, etc.)
In acest moment este in derulare un proiect European privind apa si canalizarea in municipiu, concomitent cu racordarea populatiei la gaze naturale.
Doar un om iresponsabil ar putea spune ca nu va continua aceste lucruri.
Singura problema care va aparea este aceea ca Primaria nu mai are capacitatea financiara de a mai contracta noi credite, necesare reparatiilor. Spun asta, pentru ca gradul de indatorare este maxim si nu se mai pot lua alte credite.
Revin si spun ca banii trebuie sa vina la administratia publica din dezvoltarea economica a orasului. Iar o priortitate a mea, va fi si aceea de a dezvolta zonele marginase ale orasului (zona de dincolo de bariera – soseaua Ramadan, Sloboziei, Ghizdarului, Alexendriei, Balanoaia, zona Obor).
A venit momentul sa recunoastem ca si acea zona face parte din municipiul Giurgiu, si acei oameni sunt platitori de taxe si impozite. Nu ne mai putem ascunde la nesfarsit gunoiul sub pres, lasand acei oameni in noroi, uitandu-ne la ei cu nepasare, ignorandu-i total.
Orasul trebuie dezvoltat dupa un plan de urbanism bine fundamentat, si nu dupa cum isi doreste o persoana, fie el si primar.