Consiliul National al Elevilor(CNE) si Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania (ANOSR) isi exprima ingrijorarea ca desi elevii s-au intors azi pe bancile scolii cu speranta ca vor avea cadre didactice bine pregatite, sali de clasa echipate cu aparatura moderna si sprijin din partea statului pentru cei cu probleme financiare, asteptarile lor nu vor putea fi atinse nici in acest an din cauza bugetului mic alocat pentru educatie.
Cu toate ca Legea Educatiei Nationale prevede faptul ca bugetul anual pentru educatie trebuie sa fie de minim 6% din PIB, valoarea acestui procent, in acest an, este de doar 3,6%, conform Raportului Bugetului 2013, lucru care situeaza Romania printre ultimele tari din Europa in raport cu investitia in educatie.
Conform datelor Eurostat, in anul 2010 Romania s-a aflat la coada clasamentului UE in ceea ce priveste valoarea finantarii per elev. Chiar si asa, valoarea costului standard per elev/prescolar/an, principala componenta a salariilor invatatorilor si profesorilor, a scazut din 2010 pana in 2013 de la 2.857 de lei la 2.420 de lei.
Astfel, salariile profesorilor din Romania sunt chiar de zeci de ori mai mici decat salariile profesorilor din alte state din Europa, care au ales sa investeasca in educatie si sa o trateze ca prioritate nationala. Conform unor date furnizate de FSLI, un profesor debutant castiga in Romania un salariu mediu brut de 233 de euro, in timp ce aceleasi salarii ajung in Austria, Marea Britanie si Italia la aproape 2.000 de euro, in Spania si Germania la aproape 3.000 sau in Luxemburg la aproape 5.000. Prin urmare, este evident motivul pentru care numarul tinerilor cu vocatie pentru meseria de dascal care isi doresc sa intre in sistemul de invatamant scade de la an la an, locul acestora fiind suplinit de catre tineri mai slab pregatiti care aleg sa se multumeasca cu aceste salarii. In acest an, procentul de candidati inscrisi la concursul de ocupare a posturilor didactice vacante din invatamantul preuniversitar care au luat note intre 7 si 10, conditie necesara pentru angajarea pe perioada nedeterminata, a fost de doar 49,17%. Posturile neocupate au fost acoperite de suplinitori care nu au reusit sa atinga pragul minim de nota 7. Calitatea slaba a cadrelor didactice afecteaza dramatic calitatea actului educational, lucru reflectat cel mai bine de rezultatele dezastruoase de la examenele de bacalaureat din ultimii ani. Anul acesta procentul de promovabilitate a fost de doar 56,4%, lucru ce denota ca aproape jumatate dintre absolventii de liceu din acest an nu au fost suficient de bine pregatiti la finalul liceului.
Cat despre aparaturi moderne care sa transforme orele in adevarate experiente interactive de invatare, majoritatea scolilor sunt departe de acest ideal, abia reusind sa acopere cheltuielile minime pentru serviciile de intretinere a salilor de clasa si a materialelor clasice de studiu.
In ceea ce priveste sprijinul pe care statul il acorda elevilor din familii sarace, valoarea mica a alocatiei scolare (42 de lei) sau a bursei de ajutor social (sub 100 de lei in majoritatea oraselor), cumulata cu problemele din ultimul an in ceea ce priveste decontul cheltuielilor de transport pentru studentii navetisti, au determinat un numar impresionant de elevi sa abandoneze scoala din cauza ca parintii nu isi permit sa acopere toate cheltuielile necesare intretinerii lor pe bancile scolii. Romania are una dintre cele mai mari rate de abandon scolar din UE, valoarea acesteia ajungand in 2011 la 17,5%, in timp ce media UE a fost mai mai mica cu patru procente, conform Eurostat.
In concluzie, nu ar trebui sa ne surprinda faptul ca 61% dintre romani ar prefera studiul in strainatate pentru copiii lor, acelasi procent de populatie avand o parere proasta si foarte proasta despre scoala romaneasca, conform unui studiu IRES.
Consiliul National al Elevilor(CNE) solicita Guvernului acordarea a 6% din PIB pentru educatie. In prezent, sistemul educational preuniversitar necesita o crestere a finantarii pentru a fi posibila revizuirea programei scolare, dotarea tehnica a unitatilor de invatamant, formarea tinerilor pentru piata muncii si asigurarea unor conditii si servicii sociale favorabile, precum burse, alocatii scolare si programe de consiliere si orientare in cariera.
Printre prioritatile de finantare si evaluare ale sistemului se afla si scolile tehnologice, care nu dispun de infrastructura necesara pregatirii elevilor pentru piata muncii si care, de cele mai multe ori, nu ofera absolvenitilor cadrul necesar accederii in campul muncii. In invatamantul tehnologic, datorita schimbarilor frecvente a modulelor si a programei scolare, elevii si profesorii sunt bulversati si demotivati, de aceea reprezentantii elevilor doresc ca aceasta filiera sa se axeze pe o formarea de competente vizibila ulterior pe piata muncii.
“Subfinantarea sistemului educational afecteaza prezentul si viitorul societatii romanesti. Consecintele sunt grave si multiple, atat in ceea ce priveste dezvoltarea personala si profesionala a elevilor, cat si oportunitatile pe care acestia le vor avea in viitor. Educatia este considerata ca fiind o prioritate nationala, insa nu a fost tratata corespunzator. Trebuie sa ne conformam normelor europene, iar cresterea finantarii pentru educatie reprezinta calea spre dezvoltarea unui sistem adaptat nevoilor socio-economice actuale. ”-Iulia-Flavia MIRON, presedinte CNE
”Din pacate, problemele legate de slaba finantare a educatiei nu afecteaza doar studentii si universitatile, ci afecteaza deopotriva elevii si profesorii din licee, gimnazii, scoli primare sau gradinite, care resimt indeaproape efectele unui buget insuficient. O pregatire slaba a elevilor le aduce acestora dificultati in adaptarea la cerintele universitatilor, lucru ce a dus la situatia in care foarte multi studenti abandoneaza inca din primul an de studiu, asta fara sa mai tinem cont de numarul mare de elevi care nici macar nu au sansa inscrierii la facultate din cauza parasirii scolii cu mult inainte de absolvire. Constatam cu dezamagire ca actuala generatie de elevi este condamnata la inca un an de sacrificiu datorat dezinteresului guvernantilor fata de investitia in educatie, lucru care pune sub semnul intrebarii responsabilitatea cu care guvernantii trateaza viitorul tinerei generatii si implicit, viitorul Romaniei.” – Mihai Dragos, presedinte ANOSR
