Putini stiu ca doar o parte din serviciile prestate catre cetatenii unei comunitati au caracterul de interes public general si au scopul satisfacerii cerintelor comunitatilor locale. Aceste servicii publice sunt: alimentarea cu apa; colectarea si canalizarea apelor pluviale; canalizarea si epurarea apelor uzate; productia, transportul, distributia si furnizarea energiei termice in sistem centralizat; salubrizarea localitatilor; iluminatul public; transportul public local; administrarea domeniului public si privat al localitatilor. Trebuie stiut ca autoritatea locala are competenta exclusiva in infiintarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea si controlul functionarii acestor servicii. In acest context, populatia trebuie sa constientizeze cat de important este rolul alesilor locali in tot ce inseamna viata unei comunitati. De aceea, cetateanul trebuie sa ceara celor ce au competente administrative sa acorde acestui set de activitati care au ca obiect serviciile publice atentia cuvenita si, totodata, sa pretinda ca aceste servicii sa fie la un nivel calitativ si de suportabilitate financiara in raport cu conditiile specifice localitatii in care respectivele servicii se presteaza. In ce-l priveste pe semnatarul prezentei, acesta este competent in serviciul de alimentare cu energie termica. Din pacate, in ultimul timp, foarte multe persoane (arogandu-si calitatea de ‘’specialisti’’) cauta sa dea impresia ca problematica este simpla si ca nu exista decat cateva elemente care, odata corectate, vor face ca totul sa decurga minunat. Nu este defel asa . Subiectul trebuie abordat concomitent din mai multe unghiuri, finalitatea trebuind sa fie atat cresterea calitatii serviciilor cat si pretul final al energiei. 1. Productie cu echipamente moderne cu grad inalt de eficienta. 2. Transport si distributie cu atentie maxima acordata pierderilor. 3. Diminuarea necesarului de caldura al cladirilor. 4. Asistenta acordata populatiei cu venituri scazute. Succint se prezinta cateva elemente care pot detalia directiile precizate mai sus. 1. Autoritatea locala, pe baza prerogativelor legale, poate si trebuie sa aiba in vedere construirea de capacitati de productie de inalta eficienta care, odata realizate, pot duce costul energiei termice produse de la 186 lei/Gcal la 153 lei/Gcal, adica aprox. 18%. Cu o investitie, pe baza de program de finantare doar partiala din surse proprii, de max.25 mil €, lucrurile pot fi deja ameliorate. 2. Ansamblul de retele si puncte termice a suferit o serie de imbunatatiri in acesti ani dar lucrurile mai au pana sa fie finalizate. O atentie speciala trebuie acordata retelelor de pe domeniul municipalitatii si care nu apartin infrastucturii tehnico-edilitare a localitatii (conform cu legislatia) ci apartin cetatenilor – caz unic in tara!!! 3. La nivel local cladirile se reabiliteaza termic doar prin forte proprii ale proprietarilor acestor cladiri, si nu prin programe unitare cum ar fi normal sa se intample si cum se intampla in alte locuri. Reabilitarea termica are mai multe componente: anvelopare; izolare termica a distributiei din subsolul cladirii; inchideri etanse; modernizare sistem distributie in cladire. Prin realizarea concomitenta a actiunilor enumerate se poate reduce consumul unei cladiri cu 30-40%. Acest lucru va este declarat de cineva care chiar este beneficiarul unui set de masuri luate in acest sens. Tot la acest capitol este necesar de stiut ca in anumite blocuri se inregistreaza costuri mari ale energiei la un apartament datorita furtului intre vecini. Acest aspect are rezolvare intr-o alta dimensiune a prerogativelor autoritatii locale si anume controlul administrarii cladirilor de locuit. Despre acest subiect, cu alta ocazie. 4. Populatia poate fi sprijinita in doua moduri sa poata achita contravaloarea energiei. – prin subventionarea energiei – masura care se aplica tuturor categoriilor de cetateni – prin acordare de ajutoare de incalzire pentru categoriile vulnerabile. Aceste masuri pot fi si trebuie luate concomitent. Subventia, in limitele bugetului local, poate fi marita de la 35 lei/Gcal la cel putin 60-70 lei/Gcal. Ajutoarele de incalzire pe care statul le acorda persoanelor vulnerabile pot fi majorate de autoritatea locala cu cel putin 7% peste limitele stabilite de stat. Concret, acest set de masuri ar conduce la un efort bugetar suplimentar de 2060000 lei (diferenta de subventie) si 290000 lei (majorare de ajutoare). Se remarca faptul ca suma cumulata este comparabila cu o ‘’tichie de margaritar’’ produsa in trecut, ‘’realizare’’ care nu a ajutat pe nimeni. Toate aceste directii de abordare a problemei termoficarii ar putea, intr-un viitor apropiat, sa conduca la un cost al unitatii de energie de aproximativ 287 lei/Gcal de la 350 lei/Gcal pentru utilizatori non populatie; la 225 lei/Gcal de la 314 lei/Gcal pentru populatia nevulnerabila; o reducere de 155 lei/luna fata de 140 lei/luna ca medie de absorbtie ajutoare de incalzire pentru populatia vulnerabila. Deasemenea, in acest context, trebuie precizate cateva chestiuni privind alternativa la termoficarea centralizata. De o buna perioada de timp, o serie de utilizatori de energie termica centralizata au optat si opteaza pentru producerea individuala a caldurii pe baza de gaz. Populatia nu este informata corect si complet in acest sens nici de autoritatile locale nici de cele centrale. In ce priveste informarea de catre autoritatile locale nici nu se pune problema ca ea sa fie facuta avand in vedere faptul ca autoritatea locala da ‘’verde’’ pentru consumul de gaz in cladiri ce sunt mentionate ca apatinand ‘’zonelor unitare de incalzire’’ stabilite (conform Legii nr.325/2006) prin Hotararea de consiliu local nr.299/2008, incalcata chiar de cei ce trebuie sa vegheze la indeplinirea prevederilor acesteia!! Ce poate spune un om cu un nivel de informare mai bun decat al mediei si fara a fi acuzat de partizanat profesional. – azi gazul consumat individual este de cel putin 2-2.5 ori mai ieftin decat nivelul mediei UE. In 2013, cel tarziu in 2014, nivelul pretului la gaz va fi de ≈ 15 €/GJ fata de 6.5 €/GJ in prezent (276 lei/Gcal fata de 120 lei/Gcal). Incepand cu 2013, cel tarziu cu 2014, se va aplica pretul en-gros (pentru producatorii de energie) la nivel de aprox.2 ori mai mic decat cel en-detail (destinat consumulul individual). – azi populatia nu are impuse taxe de mediu; acest aspect va fi corectat in viitorul apropiat – investitia care permite consumul de gaz individual se ridica la aprox. 2000 €, fiind imposibil de amortizat – riscul asumat in gospodariile individuale este dificil de ignorant. Toate aceste precizari pot conduce la concluzia, ca, daca privim dincolo de ziua de maine, un sistem de termoficare modern, eficient si cu puternic caracter social este de preferat oricarei alte variante de incalzire. Lucrurile prezentate constituie puncte de forta si interes pentru un program de administratie locala corecta, program propriu atat al semnatarului prezentei (in cazul accederii in consiliul local) cat si al celui pe care multa lume il doreste in fotoliul de primar – Nicolae Barbu.
Ing.Sergiu Manolescu