De trei luni, primarul Anghelescu încearcă să spele rușinea celor trei ani de inactivitate, de lene și de jemanfisism față de giurgiuveni. Si ar putea să-i reușească, pentru că, măcar atât a învățat: electoratul are memorie scurtă.
Trei ani, orașul Giurgiu a fost nespălat, plin de bălării, cu proiecte înghețate în trecutul lui 2020, cu vulpi și coioți în plin centru, cu comentarii blocate de administrația publică locală, cu un primar inexistent în spațiul public… Dezastru!
Insă, de trei luni, orașul Giurgiu a devenit, brusc, atractiv pentru primarul Anghelescu. Il vedem plimbându-se pe coclauri (parcă nici nu-i stă bine), filmându-se într-o postură studiat preocupată, cu tolba plină de promisiuni.
“Cine mă, Giurgiu?! Păi, aici va fi Grădina Edenului, cișmele cu lapte și miere, construcții de n-a văzut Parisul, locuri de muncă cât să dăm și altora… Păi, n-am achitat eu toate datoriile lui Barbu și Iliescu? Că d-aia n-am făcut nimic, am avut de plătit din urmă. Da’, acuma gata! M-am pornit pe treabă…”.
Nu putem să nu ne întrebăm, cum mama naibii a adus datoriile la zero?
Nu mai târziu de 11 octombrie 2023 (acum 6 luni), domnul Anghelescu trimitea o adresă către Instituția Prefectului, prin care cerea din Fondul de Rezervă al Guvernului României, nici mai mult, nici mai puțin decât: 86.081 mii lei (peste 860 de miliarde de lei vechi), “pentru asigurarea surselor de finanțare necesare acoperirii cheltuielilor bugetare pe anul 2023 pentru care nu există surse de finanțare din veniturile proprii ale bugetului local”.
Așa scria și semna acum 6 luni, cu propria mână, primarul Adrian Anghelescu.
Acum vreți să-mi ziceți că Făt Frumos ăsta, a reușit în 6 luni să facă rost de bani, să scape de datorii, să găsească surse de finanțare, să împânzească orașul cu lucrători, să pună beculețe, să sape, să prășească, să zgârme, să pună valuri de gazon, să promită o dezvoltare cum n-am mai văzut… și toate astea, doar de dragul nostru, al giurgiuvenilor ignorați timp de trei ani?
Sau, pentru că mai vrea un mandat, ne mai păcăleste trei/patru luni cu hărnicia asta care nu-i stă în caracter, pentru încă patru ani de… somn ușor?
D-aia zic să ne gândim de câteva ori, și să votam o dată și bine.
Ion Diaconescu
