Eurostat a publicat datelor conform cărora România este, în prezent, țara europeană cu cel mai mare număr de cetățeni plecați peste hotare. Cu aproximativ 3,1 milioane de cetățeni care trăiesc legal în alte state ale Uniunii Europene, țara noastră se află în continuare printre statele cu cele mai mari diaspore, potrivit datelor Eurostat. Dimensiunea acestui număr reflectă ani întregi de plecări și decizii luate din nevoia unui trai mai bun.
În realitate, numărul este considerabil mai mare, dacă luăm în calcul românii care nu apar în evidențele oficiale.
După decenii în care Spania și Italia au fost principalele destinații, tot mai mulți aleg să plece mai departe. Scumpirile accelerate, chiriile greu de suportat și nesiguranța financiară îi determină să își caute un nou început. Germania și Marea Britanie apar tot mai des pe hartă ca opțiuni mai stabile, cu șanse mai clare de integrare.
Germania se află în topul preferințelor. Numărul românilor stabiliți aici s-a dublat, de la aproximativ 450.000 la peste 900.000, conform datelor Oficiul Federal de Statistică. Chiar și aceste cifre sunt incomplete, pentru că nu îi mai includ pe românii care au dobândit cetățenia germană.
Nu toți românii aleg însă Vestul îndepărtat. Tot mai mulți se îndreaptă și către Ungaria, unde comunitatea românească a crescut cu aproape 30% în ultimii ani. În 2025, numărul românilor stabiliți aici a depășit pragul de 70.000. Apropierea de România și un ritm de viață mai calm sunt argumente tot mai convingătoare.
În paralel, începe să se vadă tot mai clar și un trend de întoarcere. Tot mai mulți români aleg să revină în țară, cel puțin pentru o perioadă. Doar anul trecut, aproape 220.000 de persoane s-au întors, fie definitiv, fie pentru a testa din nou viața în România.
Chiar și așa, balanța rămâne instabilă. În timp ce unii se întorc, alții continuă să plece, atrași de stabilitatea financiară și de perspectivele din afara granițelor. Rezultatul este o diasporă care, în ansamblu, își păstrează dimensiunea, aflată permanent între speranța revenirii și realitatea economică.
