România se află pe ultima sută de metri a PNRR. Mai avem doar până la termenul-limită (finele lunii august) pentru finalizarea proiectelor și reformelor care ne mai pot aduce 8,7 miliarde de euro.
Cât am încasat și cât am pierdut?
Până acum am încasat , dar am și pierdut sume uriașe: din Cererea 3 și alte la renegocierea din 2025, din cauza întârzierilor înregistrate de guvernele anterioare.
Criza politică declanșată de moțiunea PSD – AUR nu a ajutat deloc. Guvernul interimar și-a asumat să ducă la capăt PNRR, iar miniștrii USR au muncit zi de zi pentru a termina marile reforme din responsabilitatea lor.
Chiar astăzi, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a definitivat și a depus în Parlament jalon important în PNRR, care va permite României să investească, în următorii 15 ani, circa 2,5 miliarde lei în plus în infrastructura pentru prevenirea inundațiilor.
Nerealizarea acestui jalon din PNRR ar fi atras o penalitate de aproape pentru România.
În următoarele două luni și jumătate, Parlamentul trebuie să adopte alte legi extrem de importante, reforme considerate majore de Comisia Europeană, care au atașate penalizări foarte mari pentru neîndeplinire. Câteva exemple:
Codul urbanismului (CATUC) – blocat din 2023. Penalizare: 972 mil. €
Noua lege a salarizării bugetare – proiect lansat în mai, dar nedepus în Parlament. Penalizare: 770 mil. €
Legea consolidată privind integritatea – în întârziere. Penalizare: 771 mil. €
Cadru juridic pentru energie regenerabilă – blocat la deputați. Penalizare: 771 mil. €
Decarbonizarea sectorului încălzire-răcire – în comisii. Penalizare: 771 mil. €
De ce am ajuns aici?
Întârzieri cronice în perioada 2021-2025
Refuzul fostelor guverne de a implementa reformele asumate.
Slaba capacitate administrativă și coordonarea interministerială imperfectă.
Criza politică recentă, declanșată de o moțiune de cenzură, care îngreunează obținerea acordului în Parlament.
Riscul final: Banii pierduți din PNRR, investiții și reforme ratate, care ar fi modernizat România.
