În ultimii ani, rețelele de socializare au devenit câmpul de luptă preferat al politicii românești. În fiecare zi, mii de români sunt împinși să aleagă o tabără: stânga sau dreapta, „ai noștri” sau „ai lor”. Politicienii, în căutare de capital electoral, întrețin această confruntare prin declarații, acuzații și mesaje care transformă adversarul politic într-un inamic.
Asa s-a ajuns la o societate tot mai polarizată, mai ales în mediul online, unde conturile false, algoritmii și armatele de susținători amplifică orice conflict, si lasa impresia că toate problemele țării pot fi puse în seama unei singure culori politice.
Insă, istoria ultimelor trei decenii ne arata o realitate mult mai nuanțată.
După Revoluția din decembrie 1989, România a traversat o perioada de transformări: a trecut de la economia centralizată la economia de piață, a intrat în NATO și în Uniunea Europeană, a cunoscut perioade de creștere economică, dar și crize sociale, economice și politice.
În tot acest timp, puterea a alternat între formațiuni de stânga și de dreapta: zona de centru-dreapta a guvernat aproximativ 19 ani, iar stânga aproximativ 17 ani.
Au fost ani în care nici stânga și nici dreapta nu au avut soluții miraculoase, dar în care s-au pus bazele României moderne.
În perioada guvernului Adrian Năstase, România a devenit membră NATO, iar în mandatul lui Călin Popescu-Tăriceanu a intrat oficial în Uniunea Europeană.
La randul lui, Guvernul Emil Boc a adoptat măsuri dure de austeritate…
Au urmat anii de creștere economică ai guvernului Victor Ponta, dar și noi confruntări politice, culminând cu demisia acestuia după tragedia de la Colectiv.
Fiecare guvern a avut propriile realizări și propriile eșecuri, indiferent de orientarea politică declarată.
De asemeneal, România a fost condusă de președinți proveniți din zone politice diferite. De la Ion Iliescu și Emil Constantinescu la Traian Băsescu, Klaus Iohannis și Nicușor Dan, fiecare a lăsat o amprentă asupra direcției țării.
Concluzia este mai simplă decât dezbaterile aprinse de pe internet: România nu este produsul exclusiv al stângii și nici al dreptei. Succesele și eșecurile ultimilor 35 de ani au fost împărțite între toate guvernările și între toate partidele.
După trei decenii și jumătate de democrație, nicio culoare politică nu deține monopolul adevărului, iar o societate matură nu se construiește prin demonizarea adversarului, ci prin capacitatea de a privi faptele fără patimă.
Vă prezentăm mai jos cronologia premierilor și a șefilor de stat după 1989, pentru ca astfel să trageți singuri concluziile.
Cronologia Premierilor din 1989 până în prezent:
• Petre Roman: 26 decembrie 1989 – 16 octombrie 1991 (FSN) – 9 luni și 20 de zile;
• Theodor Stolojan: 16 octombrie 1991 – 19 noiembrie 1992 (FSN) – 13 luni;
• Nicolae Văcăroiu: 19 noiembrie 1992 – 11 decembrie 1996 (PDSR) – 4 ani;
• Victor Ciorbea: 12 decembrie 1996 – 30 martie 1998 (PNȚCD) – 15 luni;
• Radu Vasile: 17 aprilie 1998 – 13 decembrie 1999 (PNȚCD) – 8 luni;
• Mugur Isărescu: 16 decembrie 1999 – 28 decembrie 2000 (independent) – 12 luni și 12 zile;
• Adrian Năstase: 28 decembrie 2000 – 21 decembrie 2004 (PDSR / PSD) – 4 ani;
• Călin Popescu-Tăriceanu: 29 decembrie 2004 – 22 decembrie 2008 (PNL) – 4 ani;
• Emil Boc: 22 decembrie 2008 – 6 februarie 2012 (PDL) – 3 ani și 38 de zile;
• Mihai Răzvan Ungureanu: 9 februarie 2012 – 7 mai 2012 (PDL / independent) – 4 luni;
• Victor Ponta: 7 mai 2012 – 5 noiembrie 2015 (PSD) – 3 ani și 5 luni;
• Dacian Cioloș: 17 noiembrie 2015 – 4 ianuarie 2017 (independent) – 1 an și 3 luni;
• Sorin Grindeanu: 4 ianuarie 2017 – 29 iunie 2017 (PSD) – 5 luni;
• Mihai Tudose: 29 iunie 2017 – 16 ianuarie 2018 (PSD) – 8 luni;
• Viorica Dăncilă: 29 ianuarie 2018 – 4 noiembrie 2019 (PSD) – 1 an și 10 luni;
• Ludovic Orban: 4 noiembrie 2019 – 7 decembrie 2020 (PNL) – 1 an și o luna;
• Florin Cîțu: 23 decembrie 2020 – 25 noiembrie 2021 (PNL) – 11 luni;
• Nicolae Ciucă: 25 noiembrie 2021 – 12 iunie 2023 (PNL) – 1 an și 7 luni;
• Marcel Ciolacu: 15 iunie 2023 – 23 decembrie 2024 (mandatul I) și 23 decembrie 2024 – 6 mai 2025 (mandatul II) (PSD) – 2 ani +4 luni;
• Ilie Bolojan: 23 iunie 2025 – prezent (PNL) 1 an și doua luni;
Distribuția anilor de guvernare:
• PSD (inclusiv fostul PDSR și FSN în prima fază): Aproximativ 14 ani (cu guverne conduse de Nicolae Văcăroiu, Adrian Năstase, Victor Ponta, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Viorica Dăncilă, Marcel Ciolacu).
• PNL: Aproximativ 9 ani (inclusiv cabinetele conduse de Călin Popescu-Tăriceanu, Ludovic Orban, Nicolae Ciucă, Florin Catu, Ilie Bolojan și continuările ulterioare).
• PD / PDL: Aproximativ 4 ani (guvernele conduse de Emil Boc).
• CDR (Convenția Democrată Română – prin PNȚCD): Aproximativ 3 ani (perioada Victor Ciorbea și Radu Vasile).
• USR: Dacian Ciolos – 2015–2017.
După Revoluția din decembrie 1989, România a avut șase președinți: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu, Klaus Iohannis și Nicușor Dan. Aceștia au condus statul român pe parcursul a opt mandate prezidențiale, marcând tranziția postcomunistă și integrarea euroatlantică.
Cronologia mandatelor prezidențiale
Ion Iliescu (PSD) – 1989–1996, 2000–2004;
Emil Constantinescu (CDR) – 1996–2000;
Traian Băsescu (PD) – 2004–2014;
Klaus Iohannis (PNL) – 2014–2025;
Nicușor Dan (USR) – 2025–prezent.
I.D.