Miercuri, pe 5 iunie, in Parcul Mihai Viteazul a avut loc inaugurarea panourilor informative privind proiectele si directiile de dezvoltare pe termen mediu si lung propuse prin Masterplanul Euroregiunii Ruse-Giurgiu. Panourile au fost realizate in urma unei sponsorizari din partea firmelor Voestalpine, Industrie Logistica Romania, Borealis si Linzer Agro Trade. La eveniment au fost prezenti primarul Nicolae Barbu, viceprimarul Liviu Popazu si reprezentanti ai Primariei, dar si reprezentanti ai principalilor sponsori (Voestalpine si Industrie Logistica Romania)
Sunt zece directii de dezvoltare propuse prin Masterplanul Euroregiunii Ruse-Giurgiu, care vizeaza cinci sectoare prioritare:
Economie (Mega-Locatii Industriale si Incubator de Afaceri Transfrontaliere);
Transport (noul pod peste Dunare, tren de mare viteza, tren/tramvai de oras);
Energie (managementul energiei – de la deseuri la energie si eficienta energetica/cartiere active energetic);
Turism (noul centru pentru vizitatori si zonele verzi);
Imobiliare (renovarea zonelor centrale ale orasului).
Municipalitatea a luat deja masuri pentru transpunerea lor in practica, in lista proiectelor propuse pentru a fi incluse in Planul de Dezvoltare Regionala 2014-2020, inaintata catre ADR Sud Muntenia, regasindu-se si proiecte care urmaresc directiile de dezvoltare trasate in Masterplanul Euroregiunii Ruse-Giurgiu.
Mai bine ar inlocui tramvaiul cu bicicletele cala cat e de „mare si impunator” aceste oras…
Sursa: Biroul Naţional de Statistică Este necesar să subliniem că această creştere a economiei nu a atins deocamdată un nivel calitativ nou. Dacă, pe termen scurt, majorarea veniturilor populaţiei va continua să susţină creşterea robustă a consumului, pe termen mediu şi lung modelul actual de creştere se va epuiza în lipsa unui răspuns adecvat al ofertei interne. Schimbarea paradigmei de creştere s-a dovedit a fi un proces complex şi de durată, care rămîne provocarea majoră în dezvoltarea de viitor a ţării. După cum se menţionează mai sus, creşterea economică şi îmbunătăţirea situaţiei fiscale au permis majorarea cheltuielilor publice pentru sectoarele sociale. Sporirea cheltuielilor în aceste sectoare nu a fost întotdeauna însoţită de o îmbunătăţire similară a calităţii serviciilor. Progresul obţinut în ultimii ani în sporirea accesului la serviciile educaţionale şi îmbunătăţirea calităţii acestora a fost ambiguu. Pe de o parte, a crescut semnificativ rata de înrolare în învăţămîntul preşcolar, de la 38,5% în anul 2000 la 68,5% în 2006. Pe de altă parte, rata netă de înrolare în învăţămîntul primar s-a redus de la 93,5% în 2000 la 87,6% în 2006 şi în învăţămîntul gimnazial de la 87,0% în 2000 la 86,1% în 2006 (figura 4).