Ce sanse de angajare are cineva care tocmai a trecut de 40 de ani? Specialistii in PR si analistii economici se contrazic si isi dau cu parerea, de multe ori… rupti de realitatea inconjuratoare, ci numai pe baza unor studii mai mult sau mai putin concludente.
George Butunoiu, unul dintre cei mai faimosi recruiteri din Romania spune ca e normal ca firmele sa angajeze oameni tineri si… ieftini, pentru ca rolul firmelor nu este acela de a face protectie sociala… Punct de vedere cu care este de acord si Petre Barbu de la Adevarul, care recomanda celor trecuti de 40 de ani sa nu se mai oboseasca sa trimita CV-uri pentru ca nu ii mai angajeaza nimeni.
Putem fi de acord cu opiniile celor doi, insa aceasta “situatie” prezentata de ei priveste doar o parte a realitatii.
Datele Institutului National de Statistica spun cu totul altceva… Ca de fapt gradul de ocupare al fortei de munca este mai redus in categoria 15-25 de ani si ca rata somajului scade odata cu varsta, adica cu cat esti mai in varsta cu atat e mai putin probabil sa fii somer. Tot datele statistice spun ca gradul de ocupare al fortei de munca este mai ridicat cu cat o persoana este mai educata. Este foarte adevarat ca multe firme prefera sa angajeze tineri si sa-i formeze imediat dupa facultate. De asemenea, cu timpul ar putea sa dispara si “sporul de vechime” care, spun specialistii, este discriminatoriu…
Ce trebuie sa faca oamenii? Trebuie sa invete si sa-si imbunatateasca abilitatile an de an. Si nu neaparat pentru ca ii va da patronul afara ca sa angajeze pe cineva mai tanar, ci pur si simplu pentru ca s-ar putea ca job-ul lor sa dispara datorita tehnologiei sau datorita costurilor mai mici din alte tari, etc. Este un mod de a fi mai flexibili, am putea castiga mai mult si, in general, am avea mai multe sanse.
Insa realitatea este cu totul alta, este un cer vicios, o reminiscenta comunista, din care nu mai iesim.
Cei care vor sa se angajeze cauta job-uri cu salarii mari (chiar daca nu au experienta) mergand pe premisa ca daca sunt motivati de un salariu cu multe zerouri in spate, o sa arate ei patronilor ce de treaba o sa faca.
Patronii cauta performanta si, evident, sa dea un salariu care sa-i permita sa aibe si ceva profit…
Asadar, este o lupta continua intre angajator si potentialul angajat. Angajatorul zice ca intai sa arate angajatul ce potential are si dupa aceea ii va dubla salariul. Angajatul zice la randul sau ca daca are salariul mare o sa-i demonstreze el patronului ce poate face…
Intrebarea este cine cedeaza primul. Cand merg afacerile din plin, in perioade de crestere economica, cedeaza angajatorul. In criza, cand merg toate prost, nu cedeaza niciunul…
(Material inspirat dintr-un articol scris de George Butunoiu)