Preluarile operatiunilor economice ale ACR de catre firmele înfiintate de presedintele Constantin Niculescu în calitate de actionar majoritar si unic administrator nu sunt însa singurele probleme cu care se confrunta asociatia automobilistilor români. Foarte multe active detinute de Club în tara, în special unitatile de service întinse pe mii de metri patrati, au fost vândute fara ca macar presedintii de filiale sa aiba habar.
Din patrimoniul ACR au disparut astfel cladirile detinute în Piatra Neamt, Roman, Bârlad, Slatina, ªimleul Silvaniei, Braila, Tecuci, Agnita, Magurele, Bazovici, Hârlau, Sângiorzu de Mures, Câmpulung Moldovenesc, Rîsca sau Giurgiu. Destinatia si utilizarea banilor astfel obtinuti nu se cunosc, majoritatea angajatilor ACR plângânduse de salariile primite, acestea fiind sub venitul minim garantat.
Daca pentru salarii si retehnologizari nu prea s-au gasit niciodata bani, conducerea ACR a construit însa prin tara unitati hoteliere ce niciodata nu au primit turisti din simplul motiv ca nu pot fi autorizate. Asa este cazul motelului din Alba Iulia, inaugurat cu fast, si care nici acum nu functioneaza. Motivul este unul de-a dreptul dezarmant: constructia nu are autorizatie de constructie pentru ca asupra terenului nu exista documente de proprietate.
Atent sa îi îndeparteze pe cei din jur care îi contesta proasta administrare a patrimoniului ACR, Constantin Niculescu nu a dat niciodata explicatii în forurile de conducere ale asociatiei despre miliardele de lei vechi cheltuite inutil pentru construirea motelului din Alba Iulia si mai apoi pe renovarea acestuia.
Vila de la Lintesti a presedintelui ACR s-a ridicat în acelasi timp cu constructia hotelului de la Nehoiu. Aceeasi soarta o are si motelul ACR din Nehoiu, judetul Buzau. Cele 29 de camere ce ar trebui sa îi cazeze, în special, pe membrii ACR stau, la fel, goale de la inaugurare. În perioada în care ACR investea sute de mii de euro pentru construirea hotelului de la Nehoiu, Niculescu si-a ridicat în localitatea Lintesti – Arges o vila cu doua garaje, multe încaperi si un corp de cladire separat pentru cei care-i asigura menajul. Totul, pe mai mult de un hectar. Constructia hotelului cu 29 de camere de la Nehoiu în paralel cu vila de la Lintesti a ridicat suspiciuni privind utilizarea în comun a acelorasi fonduri. Altfel spus, câtiva fosti directori ai ACR l-au acuzat direct pe Niculescu de faptul ca a folosit fondurile asociatiei pentru a-si ridica vila proprietate personala. Vila care, nu surpinzator, îmbina elemente de constructie asemanatoare cu cele folosite la hotelul din Nehoiu.
De pe urma managementului lui Constantin Niculescu nu a avut de suferit doar ACR, ci chiar statul român. Cu riscul de a-si atrage cercetarea penala pentru fals în acte, evaziune fiscala si instigare la evaziune, Niculescu a ordonat la începutul anului 2009 tuturor filialelor din tara masluirea declaratiilor de impunere a imobilelor din administrare. Evident, la o valoare mai mica, astfel încât administratiile fiscale sa calculeze o cota mai mica de impozitare. Initial, la începutul lunii ianuarie 2010, când presedintele Constantin Niculescu era plecat din tara, pe faxurile filialelor ACR s-au transmis de la Bucuresti, pentru fiecare imobil în parte, valorile de inventar din contabilitate, conform reevaluarilor. Toate documentele figurau ca fiind eliberate de ACR Bucuresti în data de 30. 12.2009.
Dupa întoarcerea lui Niculescu din delegatie, sefii ACR din teritoriu au fost contactati urgent de la Bucuresti cu ordinul de a stopa depunerea declaratiilor de impunere transmise initial. Imediat, pe faxuri au început sa curga alte situatii, cu alte valori de inventar, de aceasta data mai mici. Având acelasi numar de înregistrare, dar datate nu pe 30 decembrie, ci pe 31, toate aceste noi documente au avut rolul de a declara autoritatilor fiscale valori mai mici de impozitare.
In sediul statiei ITP la Buzau s-au bagat miliarde de lei, iar când au venit actele, actionar majoritar, cu 55 la suta din acţiuni, era S.C. ACR Autoturism, a domnului Niculescu Constantin care a facut o declaraţie pe proprie raspundere ca utilajele sunt în proprietatea sa, iar pe facturile din contabilitate scrie doar ACR, adica banii membrilor…
Iata cine a omorât ACR. Care de la zeci de mii de membri, a ajuns acum sã nu mai aiba decât câteva sute… În judetul Giurgiu, nimeni nu mai doreste sa se înscrie în ACR, deoarece serviciile lipsesc aproape cu desavârsire.
