Tipic romanesc. Nimic nu s-a schimbat odata cu guvernarea USL. Aceeasi bataie de joc la adresa cetatenilor, aceeasi delasare, acelasi „chef” de munca.
„Las-o ba, ca merge si asa”, este modul in care trateaza CNADR, lucrarile la Podul Prieteniei – poarta de intrare si iesire din tara, legatura cu Orientul…
Colegii de la „Giurgiu news” au „picat pe cheie” si descriu foarte plastic, modul in care se deruleaza lucrarile:
“Anuntul facut de prefectul judetului saptamana trecuta privind inceperea lucrarilor de reparatii la Podul Prieteniei a adus o unda de multumire in randul soferilor, disperati de strare jalnica a partii romane… Toata lumea astepta sa se lucreze serios si chiar sa se impuna restrictii de circulatie, pentru ca plombarile sa se faca fara probleme…
Ce s-a intamplat, insa, luni, in prima zi in care au inceput lucrarile, a fost departe de sperantele soferilor. Mai concret, desi initial se anuntase ca plombarile vor incepe luni dimineata, pe la 11, nicio miscare pe Pod… Nimeni nu auzise nimic, niciun echipaj sau vreo masina de la CNADR nu erau prin zona… A fost nevoie de interventia prefectului, care a reusit sa afle, pe la 12, ca echipa ce pornise initial spre Giurgiu se oprise la podul de la Adunatii Copceni, unde era o urgenta si ca, in maxim o ora, drumarii urmau sa ajunga si pe Podul Prieteniei… Si asa a fost, pentru ca, pe la ora 13, pe pod se incepusera lucrarile… Ce lucrari, insa? Trei muncitori, coordonati de un sef, aruncau cate un sac de asfalt dintr-o masin, il incalzeau cu o butelie de aragaz, il nivelau putin si… gata reparatia! Toate astea se intamplau in plin trafic, pentru ca nu s-a impus nicio restrictie, asa ca circulatia a fost ingreunata… Si asa va ramane, probabil, cel putin pana la sfarsitul saptamanii, pentru ca muncitorii spuneau ca lucrarile vor dura cateva zile bune… Ramane de vazut ce efect vor avea aceste plombari, mai ales ca la nici 10 minute dupa ce fusese turnat, asfaltul dintr-o astfel de groapa deja disparuse, luat de rotile tirurilor de pe pod… Singura sansa sa circulam in conditii civilizate si pe partea romana a Podului Prieteniei ramane efectuarea unor lucrari de reparatii serioase, insa, probabil, va mai curge multa apa pe Dunare pana cand vom vedea aceasta adevarata minune… Pana atunci, vom continua sa platim aceleasi taxe de pod, de trei ori mai mari decat cele percepute de bulgari, pentru conditii de mii de ori mai proaste decar cele oferite de vecinii nostri…”.