Ca principali mostenitori ai patrimoniului cultural, comunitatile locale sunt principalii responsabili, dar, in acelasi timp, trebuie sa fie si principalii beneficiari ai avantajelor pe care acesta le aduce, sustine o rezolutie a Parlamentului European adoptata marti. Managementul integrat, finantarile din surse multiple, controlul calitatii lucrarilor efectuate cu finantare europeana si aplicarea principiului guvernantei participative in acest domeniu ar trebui sa contribuie la dezvoltarea potentialului cultural si economic al patrimoniului.
„Importanta acestui text rezulta chiar din titlu: o abordare „integrata
” : integrata in tot ceea ce s-a intamplat in trecut si ce se intampla astazi. Chiar si criza actuala a imigratiei isi gaseste explicatia in distrugerea culturilor /civilizatiilor, iar rezolvarea nu poate fi in final decat una culturala”, a declarat raportorul Mircea Diaconu (ALDE, RO).
Sprijin financiar accesibil
Operatorii culturali ar trebui sa aiba acces la toate informatiile si finantarile disponibile pentru proiectele lor culturale, intrucat fragmentarea informatiei este descurajanta pentru cererile de finantare. Parlamentul cere astfel crearea unui portal unic de informare privind toate programele, oportunitatile de finantare si cele mai bune practici din domeniul patrimoniului tangibil si intangibil. Statele membre sunt incurajate sa foloseasca anumite avantaje fiscale, precum reduceri de TVA sau alte taxe, pentru operatorii care lucreaza in domeniul conservarii sau restaurarii de bunuri culturale de patrimoniu.
Mai multa cooperare si utilizarea instrumentelor digitale
Comunitatile locale, regiunile si celelalte organisme din acest domeniu sunt incurajate sa participe si sa incurajeze modelul guvernantei participative in gestionarea patrimoniului cultural. Noi instrumente legislative care sa permita implementarea si folosirea acestui model trebuie dezvoltate de statele membre, se arata in textul rezolutiei.
Parteneriatele public-privat sunt de asemenea incurajate, iar Parlamentul subliniaza importanta controlului calitatii lucrarilor efectuate in acest domeniu, cerand Comisiei Europene sa includa acest principiu printre criteriile de administrare si finantare a programelor europene.
Rezolutia recomanda de asemenea statelor membre o mai buna utilizare a oportunitatilor de digitalizare, atat ca instrumente pentru conservarea patrimoniului, cat si ca resurse educationale sau de cercetare, prin dezvoltarea unor cursuri speciale sau a unor proiecte de cercetare pentru personalul care lucreaza in domeniul cultural.
Recunoasterea si protejarea patrimoniului cultural
Parlamentul propune ca 2016 sa fie Anul European al Patrimoniului Cultural, cu un buget adecvat. Rezolutia Parlamentului European atrage de asemenea atentia asupra altor amenintari la adresa patrimoniului cultural, pus in pericol nu numai de ravagiile timpului, dar in special de catre diversele spolieri ale siturilor arheologice, razboaie sau violari ale identitatii culturale si religioase. Parlamentul cere Comisiei sa sustina si sa organizeze o mai buna coordonare a eforturilor statelor membre care lupta impotriva furturilor, exporturilor si traficului de obiecte culturale