INS – Femeile depaşesc (numeric) bărbaţii din România

Din cele 19,201 milioane persoane care la 1 ianuarie 2021 aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României, 9,814 milioane sunt femei, reprezentând 51,1% din totalul populaţiei rezidente, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate cu ocazia Zilei Internaţionale a Femeii.
În mediul urban, ponderea femeilor este mai pronunţată decât în cel rural; peste 5.406.300 de femei locuiesc la oraş, reprezentând 52,5% din totalul populaţiei, în mediul rural ponderea populaţiei feminine fiind de 49,6%”, arată datele INS.
Populaţia feminină este mai “îmbătrânită” decât cea masculină cu 3,3 ani: vârsta medie naţională: 42,3 ani; vârsta medie feminină: 43,9 ani; vârsta medie masculină: 40,6 ani.
Populaţia feminină are o pondere mai mare decât populaţia masculină în aproape toate judeţele, excepţie făcând judeţul Vaslui. Cele mai mari ponderi ale femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) în populaţia feminină a judeţelor au fost înregistrate în judeţele Teleorman, Vâlcea şi Brăila, iar cele mai scăzute în Iaşi şi Ilfov.
Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul rural (50,8% din totalul femeilor de 65 ani şi peste).
Vârsta medie la căsătorie în anul 2020 a crescut faţă de anul trecut atât la femei, cât şi la bărbaţi, vârsta medie la căsătorie fiind de 30,8 ani pentru femei (faţă de 30,6 ani în 2019) şi de 34 ani pentru bărbaţi (faţă de 33,7 ani în 2019). Vârsta medie la prima căsătorie a fost, în anul 2020, 28,1 ani pentru femei (28,3 ani în 2019) şi 31,4 ani pentru bărbaţi (31,6 ani în 2019).
În ceea ce priveşte participarea populaţiei la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2021, relevă faptul că populaţia ocupată era de 7.791.000 persoane; dintre acestea, femeile reprezentau 41,9%.
Din analiza structurii populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că: 2,3% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori; 24% au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate; 8% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic; 7,6% au avut statutul de funcţionari administrativi; 27% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor; – 7,1% şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit; – 8,8% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi; 15,2% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii.
În privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 28,6% erau absolvente ale învăţământului superior, 5,8% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 44,9% au absolvit liceul, iar 11,1% şcoli profesionale şi de ucenici.