Se numeste Balaban Alexandru Teodor, are 15 ani si este unul dintre elevii buni la invatatura, in clasa a IX-a la Liceul “Tudor Vianu”.
La varsta de 6 ani, parintii au aflat ca fiul lor sufera de o boala grava. Dupa mai multe investigatii la diferite spitale, in anul 2003, diagnosticul a cazut ca un trasnet peste familia lui Alexandru: sufera de distrofie musculară progresivă Duchenne, o boală ce distruge celula musculară şi în urma căreia, baiatul a ajuns in scaun rulant.
Nimic, insa, nu l-a impiedicat pe Alexandru sa invete, refugiul lui a fost in carti, in setea pentru cunoastere…
Pentru ca nu se poate deplasa, in fiecare zi, mama lui merge cu el la scoala, ia notite – acest lucru se intampla inca din clasa a I-a. Toate greutatea familiei a trecut pe umerii mamei, pentru ca tatal i-a parasite cu multi ani in urma – mama lui Alexandru s-a transformat in toti acesti ani in… mainile si picioarele fiului sau.
“Credinţa în Dumnezeu,ajutorul şi dragostea mamei mă fac mai ambiţios ,îmi dau putere să lupt să merg în fiecare zi la şcoală. Acest necaz m-a făcut să înţeleg că nu trebuie neapărat să fii pe picioarele tale pentru a arăta celor din jur cât eşti de puternic, că poţi învăţa şi chiar că te poţi bucura de viaţă la fel ca ei”, spune senin Alexandru.
Stiti care este cererea adolescentului si a mamei sale? Este una simpla, la indemana autoritatilor: un trotuar de cateva sute de metri, pe care sa poata rula scaunul – de la poarta lor, pana in soseaua asfaltata – sa le fie mai usor cand merg la scoala.
Credeti ca se poate? Noi suntem convinsi ca cei carora le sta in putere, vor trece peste toate obstacolele birocratiei si vor construi acest trotuar, ca o punte a iubirii intre semeni.