Traim vremuri in care corectitudinea este considerata o versiune hada a desuetudenii, a vremurilor de capa si spade, cand dreptatea si-o face fiecare dupa cum il taie capul. Vremuri in care, golania si tupeul sint “virtuti” pe care semenii nostri le iau ca atare. Mai grav de atat este faptul ca Autoritatea pare a-si fi dat mana cu exponentii golaniei.
O intamplare de la noi din urbe, vine sa certifice teoria enuntata mai sus. Este povestea unui concetatean de-al nostru, care, dupa ce a fost amenintat si batut, de patru ani isi cauta dreptatea in Justitie.
Totul a inceput in anul 2007. Tudor Licuta era sef de sala la restaurantul Perla de cinci anu de zile. Omul a dorit sa plece, si chiar a facut-o in conditii amiabile cu patronul – cu o strangere barbateasca de mana.
Intre timp, si-a gasit un job si a plecat la drum cu o alta afacere: a participat activ la deschiderea unui alt local in Giurgiu, ca sef de restaurant la Pizzetto Grill. Care a fost inaugurat in 15 mai, 2008.
Pe 17 mai, insa, s-a intamplat un incident nedorit, pe terasa restaurantului Pizzetto Grill…
“In acea zi am avut parte de un incident pe care nu mi-l doream, dar nici nu-l… asteptam. Fiul patronului de la Perla –Aurelian Pencea, administrator al SC Amon SRL, m-a injurat si m-a lovit pe terasa, de fata cu mai multi martori, pe motiv ca i-as fi racolat si angajat o bucatareasa de la restaurantul la care este administrator. Mentionez insa ca bucatareasa era angajata cu carte de munca la Pizzetto Grill, in acel moment… Sigur ca i s-a intocmit dosar penal pentru lovire, am avut martori, certificat medico-legal. Doar ca, dosarul trena, <<era inca in lucru>>… Dupa un an si doua luni, s-a repetat… povestea. Aurelian Pencea m-a intalnit pe o strada centrala, s-a dat jos din masina, cu inca un amic de-al sau – Eftimie Marian – si m-au lovit din nou. Si de aceasta data am depus plangere penala, cu certificat medico-legal si cu martori. As vrea sa mentionez ca la acest al doilea dosar, unul dintre martori a facut si o recunoastere din grup a agresorilor. Ei bine, dosarele au fost tergiversate timp de patru ani. mai mult de atat, Marian Eftimie a declarant ca el nici nu s-a dat jos din autoturism, insa ma intreb, cum de a fost recunoscut de martor ca fiind unul DIN CEI DOI AGRESORI!! Ei bine, in toata aceasta perioada de procese , cei doi au primit cate o amenda penala. Si atat… Martorii spun ca am fost agresat, iar cei doi spun ca nu au facut nimic. Mai grav este ca Instanta chiar nu a facut nimic, desi pentru marturie mincinoasa se primeste o pedeapsa de la sase luni la 2 ani…” ne-a declarat Tudor Licuta.
Cel agresat arata cu degetul, acuzator, spre Justitie, si spune ca “in spatele” fiului omului de afaceri de la Perla, stau judecatori si procurori, chiar si politisti. Mai mult de atat, el sustine ca sotia sa a facut un atac de panica dupa aceste intamplari, si ca de atunci ia medicamente, iar documentele respective se afla depuse la dosarul din instant.
“Aurelian Pencea nu s-a prezentat la niciun termen de judecata, nu a fost prezent nici la polities a i se lua declaratie, iar dosarul a stat o buna bucata de timp, in sertarele procurorului Neagoe. Abia dupa lungi insitente a fost trimis in instanta, unde se dadea termen dupa termen de judecata – o data la doua luni”.
In acest moment, procesul pe penal s-a incheiat, insa Tudor Licuta a intentat proces pe civil, pentru a cere despagubiri.
“Primul termen este in data de 23 ianuarie 2013, insa vreau sa cer stramutarea procesului, pentru ca nu mi se pare corect… Am dovezi certe ca Aurelian Pencea are o relatie – de peste doi ani – cu presedinta Judecatoriei Giurgiu – Adriana Filip.
Nu am incredere ca pe plan local, la Judecatoria Giurgiu, voi avea parte de un proces curat, si de aceea solicit stramutarea procesului. Vreau sa aduc in atentia presei cazul meu, dar sa prezint si dovada ca presedinta Judecatoriei Giurgiu locuieste in casa lui Aurelian Pencea. Sigur, este o problema personala, insa nu am siguranta ca procesul va fi corect”, a mai adaugat Tudor Licuta.
N.R. Sigur ca stramutarea procesului este o optiune pe care i-o respectam domnului Licuta, asa cum intelegem si teama domniei sale ca deciziile judecatorilor de la Giurgiu ar putea fi influentate.
Pe de alta parte, trebuie sa avem incredere in deontologia profesionala a celor care fac actul de justitie, iar fara o dovada concreta de interventie in deciziile hotararilor finale, nu putem arunca vina asupra nimanui.
Cat despre modul “rapid” in care “se face dreptatea” ai bine, cu totii stim ca procesele dureaza ani de zile, iar uneori , calendele grecesti pot fi un termen apropiat pentru hotararea finala.