Stiti deja povestea: pe 30 octombrie 1938, Orson Wells, viitorul geniu al cinematografului a realizat o adaptare radiofonica a romanului Razboiul lumilor de H. G. Wells atat de realista incat a reusit sa bage groaza in americani. Adevarul este insa lejer diferit.
Relatarile despre isteria de masa declansata de adaptarea radiofonica a lui Wells este foarte exagerata arata BBC News.
Romanul lui H.G. Wells a fost adaptat pentru postul de radio CBS intr-un episod special de Halloween al emisiunii pe care Orson Wells, pe atunci un tanar regizor in varsta de numai 23 de ani, o realiza impreuna cu compania sa de teatru, Mercury Theater. Wells a avut o idee extrem de eficace: in loc sa respecte la litera romanul, el a mutat actiunea in prezentul anului 1938 si a prezentat piesa ca o succesiune de buletine de stiri care relatau “live” o presupusa invazie martiana.
Reactia publicului american nu a fost, asa cum s-a relatat la vremea respectiva – isterica.
Studiile ulterioare au aratat ca panica de Halloween din 1938 a fost exagerata de presa. S-a estimat ca 6 milioane de americani au ascultat dramatizarea de la CBS si ca, dintre acestia, cam 1,2 milioane de ascultatori au fost “tulburati” sau “inspaimantati”. Ceea ce nu inseamna automat o isterie de masa.
De fapt, ziarele si agentiile de presa au exagerat voit aceasta “panica”. Titlurile din zilele urmatoare descriau un efect de cosmar pentru o simpla emisiune radiofonica: “Ascultatorii s-au panicat, luand o piesa de teatru drept realitate” (New York Times), “Farsa radio ingrozeste intreaga natiune” (Chicago Herald and Examiner), „Statele Unite terorizate de martienii de la radio” (San Francisco Chronicle).
Respectand proportiile, un mic (nu Muc cel mic) “scarta – scarta pe hartie” vrea sa anunte CEDO si de ce nu, sa faca sesizare la CCR, acuzand un primar, nici mai mult, nici mai putin decat de genocid la albine si la oameni.
Mai ca l-as fi crezut (pe Mucul cel mic), daca n-as fi citit inainte alte cateva amenintari la razbunare cu spume in coltul gurii si cu balele atarnand spre spectacolul ce-l regizeaza de mai multa vreme de vacanta in ale scrisului.
Energie consumata in van… Imi amintesc ca in urma cu nu foarte mult timp, vedeam aceleasi spume, numai ca directia era spre stapanul de azi al mucului, pe care, daca n-a reusit sa-l sperie, a trecut la gudurat.
Ii acord circumstante – oarece frustrari mai vechi: ori n-a avut jucarii, ori n-a avut parte de mangaieri pe crestet.