Reglementarea legala
Facand aplicare, la cazul nostru, a dispozitiilor art. 287 alin. (1) din noul Cod penal, in vigoare de la 1 februarie 2014, observam ca se pedepseste cu inchisoare de la trei luni la doi ani sau cu amenda nerespectarea unei hotarari judecatoresti savarsita prin:
– neexecutarea hotararii judecatoresti prin care s-a dispus reintegrarea in munca a unui salariat;
– neexecutarea hotararii judecatoresti privind plata salariilor in termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de catre partea interesata
Nelegalitatea lipsirii de libertate pentru incapacitatea angajatorului de a indeplini o obligatie contractuala
Astfel, ajungem la discutia propusa, generata prin recursul formulat de un angajator in urma sentintei penale pronuntata impotriva sa, in noiembrie 2011.
Cum la vremea respectiva aceste dispozitii figurau in Codul muncii, la recurs, angajatorul recurent a cerut sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 261 si 262 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, in vigoare la momentul respectiv.
Chiar daca raspunderea penala a angajatorului se regaseste acum in Codul penal, ramane sa vedem opinia sa si motivarea solutiei de respingere formulata de Curtea Constitutionala a Romaniei.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia a sustinut ca textele de lege criticate, care incrimineaza faptele de neexecutare a unei hotarari judecatoresti definitive privind plata salariilor ori reincadrarea in munca a unui salariat, incalca principiul legalitatii incriminarii, deoarece transpun in materie penala mijloacele de constrangere deja existente in art. 5803 din Codul de procedura civila pentru executarea silita a unei hotarari judecatoresti avand ca obiect contracte civile.
Astfel, considera ca dispozitiile penale criticate sunt inutile. In plus, aceste dispozitii nu tin cont de situatia economico-financiara a angajatorului. Mai mult, se creeaza posibilitatea aplicarii a doua sanctiuni, una pecuniara si alta penala, pentru aceeasi fapta. Insa cea mai grava incalcare a dispozitiilor constitutionale si a prevederilor Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale o constituie faptul ca pedeapsa penala este prevazuta pentru incalcarea unor obligatii ce isi au izvorul intr-un contract de munca. Reprezentand, de altfel, aspecte ce tin de aplicarea legii, de competenta instantei de judecata.
In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate raportata la prevederile art. 1 din Protocolul nr. 4 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Curtea constata ca aceste prevederi interzic, intr-adevar, lipsirea de libertate pentru incapacitatea de a indeplini o obligatie contractuala.
Insa in ceea ce priveste textele de lege criticate situatia avuta in vedere este diferita. Astfel, sanctiunea vizeaza in primul rand nerespectarea caracterului definitiv si executoriu al unei hotarari judecatoresti, fapt ce reprezinta o incalcare a autoritatii statului prin nerespectarea actului de justitie.
Asa fiind, Curtea a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate, prin Decizia nr. 775/2012, publicata in Monitorul Oficial nr. 842/2012.
Cabinet de avocat Coltuc
www.coltuc.ro