Vreau să precizez din capul locului că sărăcia nu este o virtute şi nici pe departe… un merit. Nu vreau să creadă cineva că fac apologia sărăciei, din contră, cu cât avem mai mulţi oameni bogaţi, cu atât vor fi mai puţini săraci. Logic, nu?
Dar altceva am vrut să vă relatez, acest scurt preambul nu e decât un fel de scut împotriva comentariilor imbecile…
Subiect: zilele trecute, într-un (strâmb) interviu video, voit sau nu, reporterul l-a întrebat pe edilul şef care-i şpilul cu averea publicată pe un site central, care-l aducea între primii trei cei mai bogaţi primari.
Primul gest al lui Anghelescu a fost să se ia cu mainile de cap şi să răspunda, neinspirat, că nu se consideră un om bogat… (min. 34:21 https://www.youtube.com/watch?fbclid=IwAR1VL6V5slzVB-YrHvciTi2PV8SBhFLW_qsBleyDSui_hDzw79OH5pagEKI&v=jg26iWhgLlY&feature=youtu.be)
“Aş prefera să fac schimb cu toată averea mea pe 10% a oricariu parlamentar giurgiuvean fost şi actual” (waw!!!! – N.A.).
Este şi momentul în care primarul nostru, cinstit, desigur, face şi rectificări, spunand că cei de la presa centrală au greşit, domnia sa are cinci maşini, nu patru! (Să nu ne mai mirăm că nu avem suficiente locuri de parcare… N.A.)
“Mi-am mai cumpărat o maşinuţă cu lamă de zăpadă pe care o ţin aici în curtea Primăriei. Am adus-o de la Arad ca să am cu ce deszăpezi curtea primăriei şi pe aici prin împrejurimi atuncea când va fi cazul. O maşină micuţă din 1992.
Dar toate astea 5 nu valorează nici măcar cât un DUSTER nou”, a declarat primarul municipiului Giurgiu.
Pe bune?
O casă dărăpănată, fără bucătărie, un răhăţel de apartament, un grajd, o piscină putrezită
Cât despre casele domniei sale,aflăm că nu are decât o casă dărăpănată, fără bucătărie, un răhăţel de apartament, un grajd, o piscină putrezită – ăsta da, om gospodar…
“Ziceţi că am case, da? Am trei case, un apartament al soţiei şi am avut o garsonieră pe care am vândut-o ca să pot suplini banii pe ultima casă pe care am cumpărat-o prin adjudecare la bancă. O casă, săraca, care am văzut că e vandalizată de către anumite persoane din Giurgiu, dar săracu’ cel care a fost executat silit, a scos aproape tot din ea (jgheaburi, etc). Acea casă am cumpărat-o ultima. Cu 30.000 euro plus 6.000 de euro TVA plus 2.000 de euro actele notariale. De la First Bank din Bucureşti. Casa era scoasă la licitaţie din 2016.
Eu, la casa unde locuiesc nu am nici măcar bucătărie…
Casa este aproape dărăpănată, cum vor fi şi multe de pe (strada – N.A.) Eroilor – dar sincer regret că pe (strada – N.R) I.C Brătianu nu avem altă soluţie de deviere – situaţia acolo va mai dura maxim două luni de zile. (Care-i legatura? – N.A.)
Prima mea casă, în care locuiesc, am luat-o cu 17.000 de dolari – împrumut din bancă.
Mi-am mai luat un grajd la Bălanu, de care lumea zice că e vilă – cu 5.000 de euro. Cu încă 5.000 de euro mi-am mai luat un teren adiacent. In timp, am mai făcut îmbunătăţiri. Am şi o piscină acolo, dar e gonflabilă, cred că a putrezit deja…
Bun, deci am 5 maşini, trei case şi un apartament al soţiei şi un apartament la Otopeni. Cel de la Otopeni l-am luat cu credit ipotecar – un răhăţel de apartament numai cu rigips, care d-abia se vinde pe piaţă cu 60.000 sau 70.000 de euro şi eu am dat pe el, prin credit ipotecar vreo 200.000 de euro in 15 ani.
Deci, casa de la Bălanu (nu mai e grajd? – N.A.), casa de aici din Giurgiu care are ieşire la Canalul Cama şi rahatul ăla din Otopeni…”.
N.A. Două la primărie, coane Fanică, două la prefectură, două la şcoala de fete… Domnu’ Agamiţă, ne laşi?
Iar la final, primarul termină subiectul apoteotic: “Toate acestea la venituri acumulate cu soţia, de 6/7 mii de euro/ lună.
Ce să spunem don’ primar? La mai mare! Vorba aia, decât sărac şi bolnav, mai bine bogat şi sănătos, nu?
Ion Diaconescu