Inca o potlogarie a ACR Giurgiu a fost taxata de organele in drept. „Cea mai ieftina scoala de soferi”, asa cum anunta seful ACR Giurgiu pe o coala A4 lipita de geamul sediului, a fost „destructurata” de Inspectoratul de Stat pentru Controlul de Transport Rutier (ISCTR).
Cum functiona scoala: pe anunt scria ca aceasta „scoala” costa numai 400 de lei. Numai ca odata ajunsi acolo, doritorii permisului de conducere constatau ca pe langa aceasta suma (atragatoare, este adevarat), trebuiau sa plateasca combustibilul, cursurile de legislatie, etc., iar totul mergea pana la 1.000 de lei. Ceea ce era insa interesant, este ca se mergea la mica intelegere cu pretul combustibilului, pentru care de cele mai multe ori nu se elibera nicio chitanta sau factura.
Insa, cum Dumnezeu nu doarme, dupa ce ca aveau cursanti putini, ISCTR a pus batista pe tambalul ACR si le-a suspendat cursurile de soferi, dupa un control efectuat in luna mai.
La aceasta data Automobil Clubul Roman – Filiala Giurgiu pare ca si-a pierdut definitiv obiectul de activitate. Un control al celor de la ISCTR (Inspectoratul de Stat pentru Controlul de Transport Rutier), efectuat in data de 15 mai a pus capat potlogariilor pe care cerberii din teritoriu ai lui Constantin Niculescu, presedintele vesnic al ACR pe Romania, le-au tot facut in ultimii ani . Cristescu Ionut , inspector sef teritorial al ISCTR, ne spunea ca aceasta decizie a fost luata insa fara ca reprezentantul ACR Giurgiu sa doreasca sa se prezinte la un dialog cu organele de control, amanand prin tot felul de tertipuri intalnirea cu acestea .
Dupa ce, din garajul ACR au disparut elevatoarele (vandute, spun gurile rele, la fier vechi), dupa ce structurile de metal ale acareturilor din curte au fost si ele duse la REMAT, pentru ca singurul angajat al ACR Giurgiu sa-si poata scoate salariul, iata ca si „gaselnita” cu scoala de soferi – o sursa ilegala de bani – i-a fost inchis robinetul.
Ce mai ramane din ACR Giurgiu? Ce a mai ramas si din celelalte filiale ACR din Romania: aproape nimic. Garajul ACR este acum chel, iar sediul ACR este ocolit de potentialii solicitanti de servicii. pentru ca nu prea sunt… servicii.
La garajul ACR, un „investitor”, incearca sa scoata oarece profit din activitati de service, dupa ce a inchiriat o mica incapere mizera. Hala mare a garajului a fost transformata in vulcanizare auto, insa „nu e vad”, spun lucratorii de acolo. Care pana mai zilele trecute, lucrau ca lehuzele, cu program redus – cateva ore pe saptamana. In rest, usile de metal, galbene erau inchsie.
Asa se prezinta in acest moment ce a mai ramas din ACR – un gigant din care nici scheletul nu a mai ramas. Asta in timp ce conducerea de la Bucuresti sta intronizata de la revolutie incoace si traieste de pe urma agoniei filialelor din tara…
Parca sunteti corul bocitoarelor, doua ziare cu acelasi articol, cat luati pentru un jelit?