Inca de anul trecut, sefii mai multor consilii judetene din regiunea Sud Muntenia si-au exprimat nemultumirea fata de corectiile financiare aplicate in urma controalelor la proiectele pe fonduri europene, unii catalogand corectiile drept abuzuri, altii propunand ca ANRMAP sa plateasca acolo unde a aprobat documentatia.
Cunoscand foarte bine situatia „din propria ograda”, presedintele Consiliului Judetean Giurgiu, Vasile Mustatea, a afirmat public inca de anul trecut ca cea mai mare problema pentru care sunt aplicate corectii este cea legata de achizitiile publice. In opinia sa, consiliile judetene nu ar trebui sa mai fie obligate sa achite corectii financiare aplicate pe motiv de deficiente in derularea achizitiilor publice in cazul in care Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP) a aprobat documentatia si a publicat-o pe SEAP.
Intr-o conferinta de presa de la sediul PNL Giurgiu, Vasile Mustatea a precizat ca atata timp cat documentatia se trimite la ANRMAP, care are obligatia sa o verifice si sa o urce pe SEAP, niciun organ care vine ulterior sa verifice autoritatea publica nu ar trebui sa dea corectii pentru incalcarea Ordonantei 34.
„Vine un alt organism sa imi dea o corectie dupa ANRMAP. Aici este contradictia care ar trebuierezolvata legislativ. Daca ANRMAP mi-a acceptat documentatia, sa nu mai primesc corectie”, a precizat Vasile Mustatea.
In acest moment, Consiliul Judetean Giurgiu are aplicate corectii financiare de peste 10 milioane de lei, iar daca Guvernul nu achita aceste corectii, situatia administratiei judetene nu va fi foarte… roza.
In situatiile unde ANRMAP nu si-a coordonat punctul de vedere cu cel al Comisiei Europene, vina nu este a consiliilor judetene sau a echipelor care au lucrat la aceste proiecte, ci vina este a ANRMAP care nu si-a corelat legislatia proprie cu cea europeana. Iar ANRMAP este reprezentantul Guvernului , care va trebui sa preia sarcinile de plata a acestui tip de corectii financiare.
Potrivit directorului Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Sud Muntenia, Liviu Musat, controalele facute in ceea ce priveste proiecte pe fonduri europene in regiunea Sud Muntenia au dus la corectii financiare in valoare de aproximativ 30 de milioane de euro. Motivele pentru care au fost aplicate corectii financiare acestor proiecte sunt de doua feluri. Pe de o parte este vorba despre nereguli depistate in ceea ce priveste modul in care s-au atribuit contractele, respectiv in felul in care s-au intocmit caietele de sarcini sau in procedurile de achizitie publica. O a doua categorie de nereguli pentru care au fost aplicate corectii financiare tine de derularea proiectului dupa semnarea contractelor de finantare, in urma verificarilor fiind descoperite schimbari de solutii sau cantitati de materiale altele decat cele prevazute in contracte.
In aceeasi situatie cu judetul Giurgiu se afla Arges, Dambovita, Prahova, Calarasi si Teleorman.
In cadrul aceleiasi conferinte de presa, administratorul public al judetului, Dumitru Beianu a precizat:
„La vremea demararii proiectului pentru un Sistem integrat de management al gunoiului, eram presedinte de Consiliu Judetean, si am luat decizia sa nu facem ca ceilalti cand organizeaza o licitatie, adica sa acceptam doar oferta cu cel mai mic pret. De aceea, am introdus o serie de criterii suplimentare, cum ar fi vechimea celor care urmeaza sa execute proiectul, in diferite faze. Dupa aceea, Guvernul a venit cu OG 34, prin care sanctiona aceste criterii, si impunea corectii consiliilor judetene”.
Pana la urma, intrebarea ramane: cine plateste corectiile, si prin ce modalitate se face aceasta plata, asupra careia planeaza mult prea multe suspiciuni…