Investirorii care vin in Giurgiu (atatia cati vin) se lovesc de… lipsa muncitorilor. Mai bine spus de lipsa de calificare in domeniile in care investitorii respectivi au nevoie. Problema nu este noua, insa este pentru prima data cand este discutata deschis… Asadar, ne lipsesc meseriasii in sudura, lacatuserie, croirorie – desi Giurgiu a avut traditie chiar in aceste meserii (ICMUG, Santierul Naval, Dunareana).
Edilul sef al urbei, Nicolae Barbu, a precizat de curand ca sunt solicitari pentru meseriile enuntate mai sus, aratand ca sunt firme care vor chiar sa participe activ la calificarea in astfel de meserii (OMA, are nevoie de 50 de sudori si 25 de lacatusi, REOS si Santierul Naval, au nevoie chiar de mai multi calificati in astfel de meserii, si mai mult decat atat, li se ofera cursantilor si siguranta unei angajari la una din aceste societati comerciale).
„Investitorii interesati de aceste meserii, carora li se alatura un patron ce intentioneaza sa deschida o fabrica de textile, si are nevoie de croitori, vor sa organizeze cursuri de calificare, adresate tinerilor. Practic, este vorba de cursuri de cate sase luni, in urma carora absolventii au asigurat un loc de munca, dar si o diploma de calificare recunoscuta atat de Ministerul Muncii si cel al Educatiei din Romania si in toate tarile UE. Absolventii unor astfel de cursuri se vor putea angaja, ulterior, in orice tara europeana, iar meseriile in care se fac aceste calificari sunt foarte bine platite. Daca reusim sa pregatim, in aceasta prima faza, 100-150 de tineri, cred ca va fi un castig pentru Giurgiu ”, a precizat edilul sef.
Primarul Barbu a mai avut o tentativa de a convinge Inspectoratul Scolar Giurgiu sa comaseze doua licee si sa incerce revitalizarea scolilor de arte si meserii, insa s-a lovit de un refuz categoric al cadrelor didactice si al conducerii ISJ. Tot anul trecut, s-a incercat infiintarea unei clase de croitorie la liceul Economic, insa nu au existat solicitari…
Se pare ca de vina nu sunt investitorii sau scolile, ci sistemul de invatamant prea permisiv, care scoate pe banda rulanta licentiati si masteranzi in domenii care nu isi gasesc finalitatea in economia de piata. Mai mult de atat, paradoxal, raportul bacalaureatilor fata de licentiati, inclina spre… licentiati…