Cine sunt oamenii Auditiv-Digitali? Ne pot face rău? – Explicațiile psihologului Andra Tănăsescu

Persoanele ce fac parte din sistemul auditiv-digital sunt caracterizate de nevoia de a găsi un sens al lucrurilor, al situațiilor și de nevoia de a înțelege. Sunt persoane preponderant raționale, logice și structurate în gândire, care dezvoltă un dialog interior extrem de accentuat. Acestea poartă conversații interioare cu ei înșiși și conversații imaginare cu diverse persoane spunându-le ce a rămas nespus, întrebându-le diverse și „primind” răspuns.
Potrivit cunoscutului psiholog Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI), auditiv digitalul adesea se întâmplă să creadă ca au vorbit deja cu o persoană, că au facut deja o acțiune în timp ce toate acestea se întâmplă doar în imaginația lor. Învață prin așezarea mentală a lucrurilor, sunt mai puțin spontani deoarece le place să gândească mult, să se bazeze pe logică, pe fapte și pe cifre în luarea unei decizii. Memorează pe secvențe, pași, proceduri.

Cum recunoști un Auditiv-Digital?
Privit din punct de vedere al limbajului corpului, persoanele din această categorie tind să adopte caracteristici date de sistemul secundar de reprezentare. Totuși, majoritatea pot fi definiți de o rigiditate corporală evidentă, tensiune musculară accentuată și dureri de articulații sau de musculatură.
“Nu este însă un reper fix, fiind destul de maleabili și influențați de restul sistemelor de reprezentare. Singura excepție poate apărea atunci când diferența dintre nivelul de manifestare a AD față de celelalte sisteme este semnificativ mai mare. În ceea ce privește limbajul folosit de persoanele AD, putem observa cuvinte precum: proces, gândire, logică, decizie, motivație, credință, etc. La nivel de verbe folosite, cel mai des îi putem auzi spunând că se gândesc, că învață, cred, consideră, se informează. Deci, practic, tot ce ține de descrierea unui proces cognitiv, de gândire, se va regăsi în limbajul unui AD. La nivelul expresiilor folosite, păstrează același tipar care „îi dă de gol”, privitor la gânduri, cogniții, analiză, etc.: „să rămânem conștienți că”, „înțeleg că știi că”, „am decis că”, „experiență de viață”, „am credința că”, etc.”, explică psihologul Andra Tănăsescu.

Ce îi deranjează pe Auditiv-Digitali?
Mai mult, specialistul afirmă că auditiv-digitalii sunt persoane care au o activitate mentală foarte pronunțată. Astfel, există o serie de lucruri care pot fi extrem de deranjante pentru ei.Un lucru deranjant poate fi viteza redusă a unei conversații. Persoanele cu AD ridicat sunt, în general, persoane care gândesc mult, la multe și foarte rapid. Se pot plictisi extrem de repede dacă discursul interlocutorului este lent. Al doilea lucru care îi scoate din pepeni este o discuție fără sens. Cum am zis, persoanele AD sunt genul de oameni care se bazează pe logică, rațiune, structură, strategii. Orice discuție abstractă, fără fapte clare sau fără dovezi le poată provoca frustrare sau lipsă de interes. Se pot trezi în conflicte foarte des, pentru că uită să spună ce au gândit. Acesta este un lucru extrem de deranjant pentru un AD, pentru că, în mintea sa, a avut deja conversația, a pus deja întrebarea, a dat deja directivele. Astfel că, odată ce este întrebat despre ceva ce are impresia că a trăit deja – rulând deja în mintea sa conversația de mai multe ori – se poate înfuria sau simți neascultat”, declară psihologul Andra Tănăsescu.
Totodată, orice discuție despre emoții, trăire, spiritualitate sau un subiect lipsit de dovezi concrete și logică îi poate crea disconfort. Pentru că multe dintre aceste lucruri nu au o definiție clară, logică, analitică, simpla „presiune” – reală sau nu – de a spune ce simt, de a participa la o conferință despre spiritualitate, le poate da o senzație de disconfort, plictiseală, frustrare sau tensiune.
“Vorba multă, fără scop. Este un alt aspect care le provoacă o stare neplăcută. Faptul că vorbesc în gol, fără sens sau că pur și simplu, discuția în sine nu are nici o logică, îi poate obosi foarte mult. Din ce motiv? Pentru că, voluntar sau nu, vom căuta să dea sens experienței, informației și să o codifice pe „limba lor”. Acest lucru le poate epuiza foarte multă energie și resurse interioare. O frustrare foarte mare pe care o pot simți este presiunea din partea altora de a simți, așa cum o fac ei. Desi cu toții avem impresia că alții trăiesc ca noi sau că o persoană rațională este rece și deconectată de la emoții, adevărul este altul. O persoană rațională poate simți emoțiile, însă le privește dintr-un punct detașat, astfel încât să le poată face față. Este o strategie pe care multe persoane o adoptă, conștient sau nu, pentru a gestiona cât mai ușor trăirea emoțională”, conchide psihologul Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI).
Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă, este Psiholog, Coach Wing Wave, Trainer NLP și Consultant Panorama Socială. A urmat studiile în psihologie, cu specializări în terapia de cuplu și familie, dans terapie, somato-terapie, NLP și lucrul cu proiecțiile sinelui. Și-a propus ca prin ceea ce face să aducă în viața fiecărei persoane cu care lucrează un plus de conștientizare, cunoaștere și încredere în propriile forțe. Obiectivul ei este să ofere cât mai multe din experiența ei, atât personală cât și profesională, astfel încât să producă schimbări semnificative în viețile celorlalți.