Intr-o recenta conferinta de presa, viceprimarul Liviu Popazu a precizat ca la nivel de municipiu (consiliu local), liberalii sunt in situatia de… dubla coabitare (cu un primar independent si cu consilierii PP-DD – R.R.).
Liviu Popazu a adoptat o pozitie si a declarat ca liberalii din consiliul municipal nu trebuie sa cada in capcana politicianismului si sa uzeze de forta celor 10 voturi ale USL in sedinte…
„Noi, liberalii, am adoptat o atitudine responsabila in CL, si nu dorim perturbarea activitatea din Primarie… pentru ca nu este nici in interesul nostru, nici in interesul cetatenilor urbei. De aceea, consideram ca cea mai nimerita abordare este aceea de a incerca sa influentam deciziile din Primarie prin contributia noastra, prin amprenta amendamentelor propuse, si nu printr-o atitudine totala impotriva primarului. Sigur ca nu intotdeauna gandim la fel cu primarul anumite proiecte, insa toate initiativele trec prin furciule caudine ale discutiilor preliminere in cadrul partidului, unde sunt propuse si amendamentele, dupa care, in plenul CL, se voteaza. Aceasta abordare a problematicii s-a adoptat in urma unor discutii foarte serioase din cadrul PNL Giurgiu”, a precizat Liviu Popazu.
Se consideră că doctrina confucianistă constituie “doctrina morală care stă la baza forţei şi a perenităţii civilizaţiei chineze”. (vezi “Doctrina lui Confucius sau Cele patru Cărţi ale Chinei” Ed Timpul, Iaşi, 1994, p 13). Cu reamintirea faptului că civilizaţia chineză se mîndreşte şi ea cu o operă scrisă, numită “Cartea prin excelenţă“ (prima dintre cele patru cărţi clasice ale Chinei), intrăm în domeniul argumentelor ce vor putea proba, cîndva, faptul că Planeta Pămînt a avut o civilizaţie unitară, simbolizată în mitologie de pomul unic al cunoaşterii şi cu fructele sale care, în loc să stingă setea de cunoaştere o aprind mai tare. Morala stoică şi metafizica lui Aristotel par a fi variaţiuni pe temele discutate de Confucius în Cartea a doua, iar dialogurile filosofice din Cartea a treia amintesc de dialogurile platonice şi maximele socratice culese şi prezentate de Xenofon. Din această “Carte prin excelenţă“, “Biblia” – după denumirea greacă – vom sublinia acele pasaje care susţin necesitatea şi utilitatea unei gîndiri bazate pe scop şi mijloc. Termenul pe care îl foloseşte editorul în “Introducere” este acela de “înaltă cultură morală“ bazată pe convingerea că Divinitatea exercită constant o influenţă binefăcătoare asupra derulării vieţii pămîntene, şi îndeosebi a omului privit ca umanitate, ca specie şi nu ca individ.