Deciziile importante sunt luate de șefii ne-aleși ai Comisiei Europene și ai Bancii Centrale Europene, de departe cea mai prost condusă bancă centrala din lume.
BCE a decis relaxarea cantitativă în perioada 2020-2023. Cu această ocazie, euro a ajuns la o putere de cumpărare cu 40% mai mică decât în 2019. Leul nostru este cu 60% mai puțin valoros decât în 2019. Salariile noastre au rămas aproape neschimbate.
Mai mult de 15% dintre cei care au salarii nu mai pot ține pasul cu costul vieții.
Comisia Europeană a emis programul de finanțare a datoriilor cauzate de plandemie, în valoare de 750 de miliarde de euro, program intitulat PNRR. Este un plan de evitare a falimentului care, de fapt, chiar conduce statele membre la faliment, prin condițiile anti-economice și anti-democratice pe care le pune. Programul a fost amendat cu multe zeci de miliarde pentru a face față nevoii de finanțare a unui război al SUA cu Rusia prin proxy-ul Ucraina și nevoii de finanțare a nebuniei luptei anti-climătceingi.
De aici câștigă corporațiile și pierd, sărăcesc și sunt excluși social oamenii, poporul.
Uniunea Europeană rămâne indiferentă la nevoile poporului, dar este nerăbdătoare să îndeplinească orice capriciu al corporațiilor.
În toate țările în care inegalitatea crește, corporațiile fac regulile, iar oligarhii își impun propria voință.
Astăzi, exploatarea se materializează mai ales prin (supra)îndatorare. Principalul mecanism al continuului transfer de avere de la săraci la bogați, de la cei slabi la cei puternici și de la cei mulți la cei puțini este datoria (publică și privată). Dezbaterile publice au ignorat pana acum aceasta problemă, chiar dacă potentialul exploziv de expropriere financiară este cunoscut inițiaților și decidenților partidelor.
Datoria publică este o alegere politică, iar nu o lege a naturii.
În Europa zilei de azi, datoria publică este utilizată pentru a subvenționa corporațiile, iar nu statul social, care este oricum pe cale de dispariție, în ciuda Constituțiilor statelor membre, care îl afirmă. În loc să își acopere necesitățile taxând bogații, statele cerșesc împrumuturi de la aceștia, li se îndatorează ruinător și le plătesc fără crâcnire dobânzi uriașe. Picând chiar și mai adânc în capcana datoriilor, statele transferă uriașe resurse de la periferie la centru și de la săraci la bogați. Giganticele datorii publice astfel create distrug instituțiile democrației. Ele au și „calitatea” de a ne transforma DIN cetățeni ÎN pioni pe tabla de șah a îndatorării. Ele ne fură viața intimă și familială și viitorul copiilor.
Singura opțiune electorală responsabilă este aceea de a susține prin vot partide care promovează dreptatea și echitatea în domeniul datoriilor. Aceasta înseamnă abolirea datoriilor odioase și revizuirea datoriilor comerciale în favoarea celor mulți și împovărați de datorii. Este iresponsabil și de natură a crea implozii sociale și economice ca statele să continue să susțină minoritatea ultra-bogătașilor și a oligarhilor neo-feudali în demersurile lor transhumaniste de a-și spori averile și controlul asupra societății pentru a împărăți acest Pâmânt.
Mie îmi pasă de Europa, dar în primul rând îmi pasă de România și de neamul meu. Nu îl vreau aservit prin datorii perpetue.
