In 20 mai, 2015 se dădea ordinul de începere a lucrărilor la bazinul de înot didactic de la Giurgiu.
Construcție după un proiect tip realizat de Compania Națională de Investiții (CNI), care “a patronat” și licitația, lucrările de construcții, etc, urmând ca la final să predea Primăriei Giurgiu, lucrarea la cheie.
Valoarea totală – 5.086.509,00 lei.
“Construcția este realizată după un proiect tip și se adresează uzului didactic, cu posibila utilizare publică în perioada de timp din afara orarului școlilor din localitate și nu se adresează activităților competiționale. Bazinul de înot are o adâncime variabilă între 1,20 și 1,80 m și o dimensiune de 25 * 12,5 m. Este prevăzut cu 5 culoare de 2,5 m lățime și cu blocstarturi la capătul de 1,80m adâncime în conformitate cu normele europene. De asemenea, elevii care vor folosi acest bazin de înot vor avea acces la 2 vestiare, diferenţiate pe sexe, prevăzute cu dotări moderne, dușuri și grupuri sanitare, iar profesorii vor avea propriul vestiar. Totodată în clădirea care adăpostește bazinul de înot se regăsește și un cabinet de prim ajutor. Capacitatea acestuia este de 65 de persoane, construcția fiind proiectată pentru a fi utilizată simultan de două clase de elevi, împreună cu profesori și personalul de întreținere.” – sursa, CNI.
Bazinul nu poate fi atribuit nici fostului primar Nicolae Barbu (2012 – 2020), nici actualului primar, Adrian Anghelescu (2020 – 2028, cel mai probabil), și asta pentru că municipalitatea Giurgiu a depus documentația pentru realizarea acestui obiectiv de investiții încă din luna iulie a anului 2009, adică în ultimul mandat al lui Lucian Iliescu.
Este foarte adevărat că în mandatul lui Nicolae Barbu investiția s-a finalizat, fiind recepționată în anul 2019.
Problemele au început încă de la recepție – specialiștii constatând o serie întreagă de deficiențe, pe care CNI a promis că le va rezolva, însă nici până acum nu au putut să le dea de cap.
Si Nicolae Barbu și Adrian Anghelescu au adus specialiști de la CNI, care au constatat erorile și… cam atât.
Conducte subdimensionate, lipsă senzori apă, lipsă senzori încălzire prin pardoseală, etc…
Parte dintre erori au fost remediate, însă nu toate…
Primarul Anghelescu s-a plâns permanent că nu are bani nici de reparații, nici de o eventuala întreținere, așa că în 2022 predă bazinul în administrarea Consiliului Județean.
“Sunt foarte multe inconveniente și foarte multe probleme legate de funcționare, iar costurile de întreținere se ridică la 50.000-60.000 lei/lună. Mi s-a părut oportun să luăm în calcul ca și copiii din mediul rural să beneficieze de acest bazin, însă vom face o expertiză foarte exactă pentru a ne asigura că este funcțional. Am considerat că este un obiectiv mult prea important pentru a rămâne nefuncțional.” – declara președinte CJ Giurgiu, Dumitru Beianu in data de 21 iulie 2022.
CNI a construit în țară aproape 50 de bazine identice cu cel din Giurgiu. Toate funcționează de ani de zile, ba chiar aduc și bani la bugetele locale, pentru că dupa orele de curs, la bazine au acces cetățenii din zonă, contra cost.
Sunt astfel de bazine la Câmpina, Târnăveni, Gherla, Titu, Găești, Călărași, Rădăuți, orașe de nivelul Giurgiului sau mai mici. Si toate pot să își permită întreținerea acestor bazine de inot didactic. Orașul Târnăveni, de exemplu, are și o hotărâre a CL, prin care se aprobă suma necesară întreținerii anuale a bazinului: 754.615 lei/an, adică 151.787,03 euro/an.
Conform declarației domnului Beianu, pentru Giurgiu, suma ar fi chiar mai mică – 720.000 lei/an, adica 144.815, 04 euro/an.
Doar că la Giurgiu, placa zgariată “nu avem bani” a făcut deja șanț și… victime. Un soi de sindrom Stockholm – unii giurgiuveni au ajuns să dezvolte sentimente pozitive și de ințelegere față de persoanele care îi abuzează emoțional cu minciuni și promisiuni niciodată respectate…
Ion Diaconescu
