Giurgiu, paralel cu turismul: locul 38 pe țară din 42 de județe

Giurgiu: 17.576 de turiști români în prima jumătate a lui 2026, cu 2.181 mai puțini decât anul trecut, pe locul 38 din 42 la nivel național.
Structurile de cazare din Giurgiu au primit 17.576 de turiști români în primele șase luni ale acestui an, cu 2.181 mai puțini decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unei analize realizate de Vola.ro folosind și date extrase din baza de date Tempo a Institutului Național de Statistică. Raportat la cele 181 de zile ale intervalului, asta înseamnă mai puțin de 100 de turiști pe zi în tot județul.
Giurgiu a coborât un loc, până pe 38 din 42 la nivel național, depășit de Vaslui, care a pierdut mai puțin. Deasupra, pe 37, stă chiar Vasluiul, cu 18.049 de turiști români, iar sub el vine Ialomița, cu 17.183. Pentru comparație, Brașovul, primul județ al țării, adună într-o săptămână mai mulți turiști români decât tot județul Giurgiu în șase luni.
Nopțile petrecute de turiștii români în unitățile de cazare din județ au scăzut aproape de două ori mai repede decât numărul vizitatorilor: 29.360, cu 19,5% sub aceeași perioadă a anului trecut. Sejurul mediu s-a scurtat de la 1,85 la 1,67 nopți, sub media națională de 1,91.
Turismul giurgiuvean e împărțit mărunt. Municipiul Giurgiu adună 8.346 dintre cei 18.688 de turiști ai județului, români și străini la un loc, mai puțin de jumătate, urmat de Mihăilești, cu 4.354, și de comuna Găiseni, cu 1.717; în total, zece localități raportează cazări.
Scăderea nu este o poveste locală. La nivel național, structurile de cazare au primit 5.556.529 de turiști în prima jumătate a anului, cu 4,1% mai puțini decât anul trecut (4.364.934 români, -6,8%; 1.191.595 străini, +7,3%), iar înnoptările au scăzut cu 6,7%, potrivit INS. Declinul vine astfel în întregime dinspre turiștii români. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică a ajuns la 26,7% în iunie, cu 3,4 puncte procentuale sub aceeași lună a anului trecut.
În spatele cifrelor privind turismul intern stau doi factori care s-au suprapus în 2026. Primul este restrângerea programului de vouchere de vacanță: valoarea nominală a fost redusă la jumătate, la 800 de lei, iar de vouchere mai beneficiază doar angajații cu venituri nete sub 6.000 de lei. Rezultatul se vede în datele Ministerului Finanțelor centralizate de ANAT: decontările au scăzut cu aproximativ 60% în primele șase luni, iar asociația estimează scăderi de 20-25% ale turismului intern, atât pe litoral, cât și în restul țării. Estimarea privește piața agențiilor de turism, nu sosirile numărate de INS, unde scăderea măsurată e mai mică.
Al doilea factor este migrarea bugetelor de concediu peste graniță. Românii au cheltuit 2,9 miliarde de euro pe călătorii în străinătate în primele patru luni ale anului, cu 400 de milioane mai mult decât anul trecut, potrivit datelor BNR, în timp ce turiștii străini au lăsat în România 1,4 miliarde. Deficitul balanței de plăți din turism a urcat astfel la 1,5 miliarde de euro. Grecia, Turcia, Egipt, Spania și Italia rămân destinațiile preferate de vară, potrivit Vola.ro, iar zborurile tot mai numeroase de pe aeroporturile românești arată aceeași direcție.
În concluzie, prima jumătate a lui 2026 arată o rocadă: românii nu au călătorit mai puțin, ci au călătorit mai puțin acasă. Giurgiu a pierdut peste două mii de oaspeți români și un loc în clasament, în favoarea Vasluiului.
Clasamentul complet al celor 42 de unități administrative, după numărul de turiști români din prima jumătate a lui 2026: