Tot orașul îl cunoaște pe Ionel. Cum, care Ionel? Ionel cel cuminte, cel pe care părinții și bunicii îl dădeau ca exemplu țâncilor: Fii ca Ionel! Fă ca Ionel! Uite la Ionel!, etc…
Până acum câteva luni, Ionel era ca aspirina, nu făcea nici bine, nici rău. Oricât de greu i-ar fi fost la locurile de muncă, tot își găsea timp să facă din oră în oră câte o postare pe facebook, ba o floricică, ba o gâză, ba o poezioară sau o amintire de când era flăcău… Postări cuminți și sfioase, precum o fată de la țară căreia abia a început să îi miroase a fum de tren.
Cu timpul, Ionel cel cumințel a început să prindă cheag politico-administrativ iar, după ce unul din șefii din ierarhia de partid i-a strecurat între scariță, ciocan și trompa lui Eustachio idea că ar putea fi candidatul partidului la funcția de primar – după seriile de mari “succesuri” ale lui Adrian/Pardalian – s-a petrecut… marea schismă.
Lui Ionel cel cumințel i s-a îngroșat vocea, și-a bolduit postările de pe facebook, iar țâfnoșenia lui a devenit virală. Ce poezioare, ce cimilituri, ce floricele sau amintiri de când bătea țurca?
Dintr-o dată, Ionel inspectează parcurile cu țânțarometrul la purtător, carotează asfaltul pe șantierele din oraș, urmărește cine se plesnește de țânțari la mișto și se răstește obraznic la cei care încearcă să îl contrazică.
Mai nou, pare că are jumătate de normă și la “Ghidul meseriilor”, pentru că de o vreme, în laringe îi stă un cuvânt nou (pentru el) – amecist. Era o meserie, Ionele, onorabilă de altfel, vine de la următoarele cuvinte Aparate de Măsură și Control (AMC) sau AMA (Aparate de Măsură și Automatizări). Așadar, “amecist” nu e o înjurătură și nici ceva de care cuiva să-i fie rușine.
Bun, dacă asta am lămurit-o, rămâne să lămurim și cum a apărut “din neant” țâfnoșenia și obrăznicia lui Ionel, cu care noi, “ameciștii” de rând, nu eram obișnuiți…
Unii spun că Ionel face exces de zel. Alții spun că pe fondul jemanfișismului lui Adrian/Pardalian, Ionel contrabalansează și… exagerează.
Cred însă, că dupa osardia postărilor, după fandacsia patriotismului local de care este cuprins brusc, după țâfnoșenie și obrăznicie, Ionel își pregătește plecarea din clasa pregătitoare, spre campania electorală pentru fotoliul de primar. Să-i fie de bine!
Ion Diaconescu
